Stolojan: Trebuie văzut de ce Tăriceanu a renunţat la împărţirea din 1992 a dreptului de exploatare

Stolojan a arătat că, în perioada 1990, Guvernul de atunci a decis să scoată unele perimetre la explorare, pe fondul şi pe riscul investitorilor străini, zone în care se bănuia, ca de exemplu în Transilvania, că ar exista zăcăminte de ţiţei sau gaze naturale, la peste 8.000 de metri adâncime.

"Treaba aceasta este foarte importantă, pentru că văd că nu apare deloc în bălăcăreala aceasta care există acum în România pe tema respectivă. Trebuie ştiut că România nu deţinea, în acea perioadă, nici tehnologia necesară şi nici nu avea banii ca să facă forări de sonde de explorare, la asemenea adâncimi", a ţinut să precizeze Theodor Stolojan.

El a arătat că aceeaşi situaţie se aplica şi în perimetrele din Marea Neagră, unde "adâncimea în multe zone depăşea 90 de metri, limită la care România iarăşi nu deţinea tehnologia necesară, pentru că avea platformele marine care însă puteau acţiona doar până la 90 de metri adâncimea mării".

Theodor Stolojan a adăugat că, în acest context, în 1990, Guvernul a luat hotărârea să scoată pentru investitori o serie de perimetre, trei la număr, două în Transilvania şi unul în Marea Neagră.

"În 1991 a fost împuternicită Rompetrol, care era firmă de stat la acea oră, să negocieze şi să semneze contractele, iar prin hotărârea de Guvern din 1991 s-a prevăzut ca aceste contracte să fie aprobate de Guvern. Guvernul a aprobat în septembrie 1992 cele trei contracte, de explorare şi împărţire a producţiei, dacă va exista o asemenea producţie", a spus el.

În opinia fostului premier, ceea ce este foarte important este că "la vremea respectivă, împărţirea era de 55% pentru statul român şi 45% pentru investitorul care a făcut explorarea", menţionând că a văzut aceste cifre vehiculate, dar trebuie verificate, pentru că nu îmi mai aduce aminte/

"Ulterior, unii dintre investitori au cheltuit vreo 40 de milioane de dolari pe explorări, în Transilvania, şi nu au găsit nimic. Era totul pe contul şi riscul lor aşa că şi-au luat bagajele şi au plecat. Alţii au mai găsit câte ceva. Nu mai ştiu", a mai spus Stolojan, adăugând că în anul 1995, drepturile statului au fost preluate de ANRM.

Theodor Stolojan a arătat că în 2007 s-a întâmplat un lucru care "trebuie cercetat şi pus obiectivul pe el", în privinţa cedării dreptului de explorare a perimetrelor petroliere din Marea Neagră.

"Trebuie văzut de ce s-a dat dreptul de exploatare şi în ce măsură s-a renunţat la această împărţire, prin care statul primea 55% iar investitorul 45%, trecându-se pe sistemul de concesionare", a arătat Stolojan.

Acesta a ţinut să arate că şi în condiţiile în care legea prevedea contract de concesionare, "nu are nicio importanţă forma contractului, ci importantă era mărimea redevenţei, şi anume să nu fie afectată proporţia aceea de 55% pentru stat cu 4% pentru investitor.

"Acest lucru eu nu am datele, văd că se discută de anexe secrete iar domnul Tăriceanu nu a făcut decât să consfinţească această porcărie, deci acordarea dreptului de exploatare fără licitaţie. Putea intra Romgazul, de exemplu, să exploateze zăcămintele. Cel care a făcut explorarea îşi primea mai departe ceea ce i se cuvenea, dar nu s-a făcut o licitaţie pentru acordarea licenţei de exploatare. A fost dată tot acestei firme ( Sterling .nr) şi, din câte am înţeles, şi mai prost, a fost schimbat şi raportul în privinţa beneficiului cuvenit statului faţă de beneficiile investitorului. Dar repet, aceste lucruri le ştiu din presă, şi trebuie verificate", a mai arătat Stolojan.

Citeşte şi:

Boc a desecretizat actul adiţional cu Sterling

Boc cere declasificarea contractului cu Sterling

Curtea de la Haga dă câştig de cauză României

Vezi aici principalele date ale procesului