Studiu: Administratorii pensiilor private au pierdut 34 milioane lei, în primele şase luni din 2019

Raportul arată că, după doi ani de creşteri cu 10% şi 15% a punctului de pensie, în 2020 acesta ar urma să crească cu încă 40%, fapt care ar putea aduce riscuri în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a ţării, punând presiune pe deficitul bugetar şi îngreunând finanţarea acestuia. În plus, alocarea unei părţi tot mai mari din resursele bugetare către pensii şi salarii, lasă foarte puţin spaţiu pentru finanţarea investiţiilor publice, a sistemului de sănătate, educaţie etc.

Conform specialiştilor CFA România, pe lângă încă o creştere anunţată pentru anul 2021, legislaţia în vigoare prevede şi o recalculare e pensiilor care vine cu o presiune şi mai adâncă asupra bugetului statului, în urma recalculării existând doar posibilitatea creşterii pensiilor.

"Presiunea la care este supus deja bugetul României face ca deficitul estimat să atingă 4,4% în 2019, mult peste nivelul de 3% impus de Pactul de Stabilitate şi Creştere, cu perspective de înrăutăţire pentru anii următori. Mai mult, ponderea cheltuielilor publice cu pensiile, va creşte cu peste 5% din PIB până în 2022, ceea ce va face dificilă sustenabilitatea bugetului de stat şi nu va lăsa loc pentru fonduri alocate investiţiilor publice pentru cel puţin un ciclu economic. Aceste constrângeri bugetare vor avea un impact negativ asupra creşterii economice viitoare", se notează în studiu.

Totodată, autorii analizei susţin că reducerea semnificativă a veniturilor din comisioane şi creşterea taxelor percepute de autorităţile publice (ASF, CNPP, FDGSPP) generează situaţia "absurdă" în care peste 70% din comisioanele plătite de români pentru administrarea pensiilor lor private se duc la Stat, deşi administratorii privaţi sunt cei care administrează efectiv fondurile de pensii Pilon 2.

Valoarea actualizată a drepturilor de pensie acumulate este estimată a fi 2.821 miliarde de lei, la finalul anului 2021 (aproximativ 590 miliarde de euro la cursul de schimb din prezent), reprezentând 250% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal estimat pentru acest an, precizează sursa citată.

Rezultatele analizei CFA România arată că deficitul CNPP va exploda începând cu anul 2021. Totodată, ar putea dura aproape un deceniu ca deficitul să revină la valori "normale" de aproximativ 1% din PIB, iar trendurile demografice indică mai mulţi pensionari şi mai puţini salariaţi.

Potrivit prognozelor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), populaţia României va continua să se reducă şi va ajunge, în 2050, la aproximativ 15,7 milioane, INS susţinând că populaţia ţării noastre va ajunge, în 2030, la 18 milioane, iar în 2060 între 12 şi 14 milioane. În acest sens, estimarea Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) este mai optimistă, ajungând, în anul 2030, la 18 milioane, în 2050 - 16,3 milioane -, în 2060 - 15,7 milioane -, iar în 2070 - 15 milioane.

"Nu numai că populaţia se va reduce, dar va şi îmbătrâni, cee ce va avea consecinţe negative asupra dezvoltării economice şi, de asemenea, va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. Probabil că aceasta va deveni nesustenabilă în lipsa majorării substanţiale a vârstei de pensionare", se mai scrie în studiul menţionat.

CFA România consideră că, pentru a asigura independenţa financiară a persoanelor vârstnice, este necesară stabilirea unui cadru unitar, care să prevadă rolul statului în asigurarea unui venit minim pentru fiecare cetăţean, dar şi flexibilitatea şi oferirea de facilităţi fiscale şi investiţionale, astfel încât participarea contribuabililor să fie stimulată în mod adecvat.