Sunt banii cash motorul evaziunii fiscale? Italia înregistrează o creștere a evaziunii după ani de scădere. Opoziția acuză măsurile pro-cash ale lui Meloni

Evaziunea fiscală este o problemă sensibilă din punct de vedere politic în Italia. Datele acoperă în mare parte perioada imediat anterioară preluării funcției de prim-ministru de către Giorgia Meloni în octombrie 2022, dar ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind modificările pe care le-a adus politicilor moștenite, relatează Reuters.

Meloni a susținut că măsurile represive din trecut nu au funcționat și a solicitat măsuri pentru a atenua abordarea colectării impozitelor, inclusiv creșterea limitei plăților în numerar și oferirea a numeroase amnistii fiscale. Oponenții săi spun că aceste măsuri au agravat situația.

Potrivit unui raport al unei comisii numite de guvern, care nu a fost încă publicat, dar pe care Reuters l-a analizat, suma maximă estimată a impozitelor și contribuțiilor sociale neplătite a crescut cu 3,5 miliarde de euro, ajungând la 102,5 miliarde de euro în 2022, de la 99 de miliarde de euro în 2021.

În 2021, evaziunea fiscală a crescut cu aproximativ 2,4 miliarde de euro față de 2020.

Italia publică estimările sale sensibile privind evaziunea fiscală cu o întârziere de trei ani, astfel încât guvernele să nu poată include în veniturile lor creșteri care s-ar putea dovedi temporare.

Italia intenționează să majoreze cu 50% impozitul fix pentru străinii bogați

ANAF a început o operațiune de amploare împotriva evaziunii fiscale din comerțul online

Guvernele italiene succesive au afirmat că problema evaziunii fiscale se atenuează, invocând o tendință descendentă.

Însă, potrivit noilor cifre, îmbunătățirea totală din 2018 până în 2022 a fost de doar 5,9 miliarde de euro în cel mai bun caz.

Măsurile recente au favorizat creșterea evaziunii?

Economiștii au atribuit îmbunătățirea tendinței de plată a impozitelor regulilor introduse progresiv începând din 2011, care au impus plăți digitale trasabile și controale mai stricte.

Printre măsurile luate în trecut pentru a atenua represiunea împotriva evaziunii fiscale, Meloni a ridicat limita plăților în numerar de la 1.000 la 5.000 de euro. Ea a fost nevoită să renunțe la propunerea de a reduce sancțiunile împotriva comercianților care refuză să accepte plăți digitale mai transparente, în urma criticilor din partea Comisiei Europene.

Bugetul pentru 2026 anunțat luna aceasta include o amnistie fiscală pe scară largă, care permite persoanelor care nu și-au achitat impozitele până în 2023 să soluționeze litigiul cu agenția fiscală de stat fără sancțiuni sau dobânzi. Politică pe care o vedem constant adoptată și în România de autoritățile financiare de la noi.