Un milionar american investeşte 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne veşnic tânăr

Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg, citat de Business Magazin.

Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii - deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.

Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.

Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.

După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.

Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.

Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.

Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.

„Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson

Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.

„Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles