UniCredit: România va lua anul viitor bani de la FMI şi ar putea cere suplimentarea fondurilor

Analiştii grupului bancar italian au înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 2,5% la 1,4% pentru anul următor şi de la 3,1% la 2,5% pentru 2013.

"Ne aşteptăm ca Serbia şi România să continue cu programele preventive anul viitor, România urmând să tragă fonduri şi posibil să ceară o suplimentare a programului financiar", se arată într-un raport financiar al UniCredit.

Ţinta de deficit bugetar a României pentru anul următor de 1,9% pare ambiţioasă şi dificil de finanţat la costuri rezonabile, în contextul în care România va concura pentru finanţare cu ţări europene cu ratinguri mai bune. Deficitul bugetar ar putea să scadă la 2,5% anul viitor şi în 2013, când este vizat un buget echilibrat, finanţat prin tragerea a 1,5 miliarde de euro de la FMI şi a unui miliard de euro de la Banca Mondială, notează grupul italian.

Estimările UniCredit privind deficitul bugetar sunt bazate pe o eventuală rostogolire a datoriei publice de către investitorii străini şi băncile locale şi pe aşteptările ca Guvernul să nu se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a anului următor, când vor ajunge la maturitate datorii în lei echivalente cu 4,9 miliarde de euro.

În regiune, Letonia va cere, de asemenea, un acord preventiv cu FMI, după încheierea actualei înţelegeri în decembrie, iar Croaţia va opta pentru un împrumut stand-by. În timp ce Ungaria trebuie să încheie rapid un acord cu FMI, estimat de UniCredit la 15 miliarde de euro, soarta Ucrainei depinde de negocierile cu Rusia privind preţul gazelor.

Polonia, Croaţia şi România au trecut în acest an de la intrări la ieşiri de capital, se arată în raport. Cea mai mare schimbare a avut loc în Polonia. În perioada iunie 2010-iunie 2011, sectorul bancar din Polonia a primit noi finanţări reprezentând 0,8% din activele bancare, în timp ce în iulie-octombrie a trecut la ieşiri de aproape 2% din sistemul bancar, sau 5,6 miliarde de euro. Croaţia şi România s-au alăturat, de asemenea, ţărilor care înregistrează ieşiri de capital - Letonia, Bulgaria, Serbia, Ukraina, Lituania, Kazahstan şi Ungaria, se arată în raportul UniCredit.

În ultimele patru luni, Croaţia a consemnat ieşiri de 1,2 miliarde de euro, iar România de 0,8 miliarde de euro. Rusia şi Turcia au fost beneficiari neţi în această perioadă.

În timp ce Europa Centrală şi de Est s-a adaptat la absenţa noilor finanţări bancare, regiunea şi-a crescut dependenţa de finanţarea prin achiziţii de obligaţiuni şi acţiuni. Din intrările de capital de 119 miliarde de euro de la sfârşitul lui 2009, 72,3 miliarde de euro au fost finanţări prin achiziţia de obligaţiuni şi acţiuni. Turcia şi Polonia au fost principalii beneficiari, dar în acest an s-a înregistrat o diversificare către alte economii, precum Ungaria, România, Ucraina şi Serbia.

Recent, aceste intrări au încetinit semnificativ, dar spre deosebire de 2008 nu s-au transformat în retrageri masive. În contextul acestui declin şi al lipsei semnelor de recuperare pentru investiţiile străine directe, unele ţări din regiune vor ajunge din nou dependente de FMI, scriu analiştii UniCredit.

În luna martie, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).

Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks a declarat recent pentru MEDIAFAX că autorităţile române vor încheia în primăvara anului viitor un nou acord cu Banca Mondială, de tip preventiv, similar celui cu FMI, prin care România va putea trage bani de la instituţia internaţională dacă va fi necesar.

Potrivit oficialului FMI, România va primi în zilele următoare de la Banca Mondială tranşa din actualul acord, de 400 milioane de euro.