Zece invenţii simple care au făcut miliarde de dolari şi povestea din spatele ideilor de succes

Există câteva invenţii de-a lungul istoriei care au produs câştiguri de miliarde de dolari, uimind prin simplitate, cât şi prin poveştile inedite din spatele conceperii lor.

14365 afișări
Imaginea articolului Zece invenţii simple care au făcut miliarde de dolari şi povestea din spatele ideilor de succes

Zece invenţii simple care au făcut miliarde de dolari (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Fulgii de porumb Kellogg

Inventat în 1894, Kellogg a avut un venit net de 2,8 miliarde de dolari de la Morning Foods doar în 2012, în Statele Unite. Astăzi este producătorul numărul 1de cereale, snacks-uri şi mâncăruri îngheţate, scrie Huffington Post. Acestea sunt produse în 18 ţări şi comercializate în peste 180 de ţări.

Fraţii John şi Will Kellogg au avut ideea fulgilor de porumb după ce au lăsat un vas cu cereale fierte pe aragaz mai multe zile şi amestecul, deşi făcuse mucegai, era uscat şi compact. Cei doi fraţi au îndepărtat mucegaiul, obţinând ulterior fulgii de porumb.

Şerveţelele Kleenex

În 2011, brandul Consumer Tisse (inclusiv ramura Kleenex) a generat aproape 6 miliarde de dolari pentru compania inventatoare Kimberly-Clark, iar până în 2012 a fost comercializat în peste 150 de ţări. Firma de şerveţele a fost lansată în 1920.

Primul produs pentru consum al Kimberly-Clark a fost Kotex, având o textură creponată. Producătorul a schimbat combinaţia de ingrediente şi miezul folosit, reuşind astfel să creeze o ţesătură mai moale. Rezultatul a constat în şerveţelele Kleenex.

Plasturii Band-Aids

Inventaţi în 1921, aceştia au produs numai 3.000 de dolari în primul an de producţie. 40 de ani mai târziu, în perioada morţii inventatorului conceptului, firma Johnson & Johnson ajunsese să vândă plasturi Band-Aids în valoare de peste 30 milioane de dolari pe an. Până în 2011, peste 100 de miliarde de plasturi au fost vânduţi în lumea întreagă.

Cel care a inventat celebrii plasturi a fost omul care se ocupa cu aprovizionarea bumbacului pentru Johnson & Johnson. Soţia acestuia, Josephine Dickson, se tăia mereu la degete din greşeală în timp ce gătea. Earle a hotărât să inventeze ceva care să stea fix şi să protejeze mai bine rănile mici.

Discul Frisbee

A fost inventat în 1937 şi vândut către Wham-O în 1955. Numele provine de la caserolele de plăcintă cu care studenţii din New England se jucau în campusurile universităţilor. Până în 1970 inventatorul discului câştigase 500.000 de dolari din drepturi de autor. Situaţia din 2012 arată că numărul de Frisbee-uri vândute în toată lumea a depăşit 300 de milioane.

Ideea Frisbee-ului i-a venit lui Walter Frederick Morrison în timp ce el şi prietena lui aruncau de la unul la altul capacul rotund al unei cutii de floricele de porumb ca să facă timpul să treacă înaintea unei cine de Ziua Recunoştinţei.

"Ariciul" Velcro

Inventat în 1941, Velcro a început ca o mică afacere de 60 de dolari pe săptămână. În 1988 era deja o companie internaţională cu 93 de milioane de dolari din câştiguri. Până în 2012, produsul era vândut în peste 40 de ţări.

Sătul să tot adune scaieţii din blana câinelui şi din haină, George de Mestral a aşezat unul la microscop ca să afle secretul "încăpăţânării" cu care se lipeşte de suprafeţe. Ulterior a inventat "ariciul" Velcro, indispensabil pentru numeroase articole vestimentare.

Arcul Slinky

În 1945, la doi ani de când a fost inventată, jucăria se vindea cu 1 dolar. Primele 400 de jucării s-au cumpărat în doar o oră de la apariţia pe rafturi, de Crăciun. Până în 2012 James Industries a produs şi vândut peste 250 de milioane de astfel de jucării în întreaga lume.

Inginerul naval Richard Jones lucra cu arcuri de persiune când unul a căzut, continuând să sară dintr-un loc în altul după ce a lovit pământul. Arcul respectiv a devenit jucăria "Slinky".

Carneţele Post-It

Inventate în 1974, Post-It-urile au adus peste 2 milioane de dolari după primul an. Câştigurile înregistrate până în 2012 au generat 1 miliard de dolari, fiind vândute acum în peste 100 de ţări.

"Părintele" post-it-urilor este designerul Art Fry. Nemulţumit de semnele de carte care nu stăteau bine în cartea de imnuri folosită la pregătirea pentru cor, acesta şi-a dat seama de nevoia pentru un semn din hârtie care să stea lipit. Aplicând lipici pe hârtie galbenă, s-a născut Post-Itul.

Tricourile Under Armour

Inventatorul lor a pornit afacerea în pivniţa bunicii sale, în 1995. Până în 2012, veniturile nete ale companiei ajungeau la aproximativ 1,82 miliarde de dolari.

Ideea acestui tip de tricouri îi aparţine lui Kevin Plank, jucător de fotbal la Universitatea din Maryland. Observând că tricourile obişnuite din bumbac pe care el şi colegii lui de echipă le purtau pe sub echipament erau mereu ude din cauza efortului, a simţit că trebuie să existe un material mai bun pentru nevoile lor specifice.

Lenjeria modelatoare Spanx

În 1998, când aceasta a apărut, compania a pornit cu numai 5.000 de dolari. În 2012, valora 1 miliard de dolari, iar acum produsele Spanx pot fi găsite în peste 40 de ţări.

Înainte să iasă în oraş într-o seară, Sara Blakely a avut ideea să-şi taie o pereche de colanţi astfel încât să îi acopere doar fundul şi să poată purta o fustă mulată fără probleme. De aici a mai durat puţin până să inventeze lenjeria de corp modelatoare Spanx.

Papucii Crocs

Ineditele produse de încălţăminte au fost inventate în 2002, iar în 2008 au ajuns la câştiguri de 900 de milioane de dolari. Trei ani mai târziu, firma a atins 1 miliard de dolari în vânzări anuale. Până în 2012, 200 de milioane de perechi Crocs au fost vândute în mai mult de 90 de ţări.

Meritul pentru inventarea acestor papuci se împarte între Scott Seamans, George B. Boedecker Jr şi Lyndon “Duke” Hanson. Finproject N.A a creat un plastic rezistent la apă şi la bacterii, brevetat, cunoscut drept "croslite". Acesta a fost folosit la realizarea papucilor cu talpă de cauciuc, destinaţi pentru spa-urile europene. Mai târziu, Seamans le-a intuit potenţialul pentru pantofi de canotaj.

Infografic: Grow America

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici