COMENTARIU Marius Oprea: Klaus şi Manole, în lupta pentru ”merele de aur”

Politica Băncii Naţionale, de-a lungul anilor, a salvat de multe ori, în situaţii limită, România.

11323 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Marius Oprea: Klaus şi Manole, în lupta pentru ”merele de aur”

Mediafax FOTO

Împotrivindu-se cu succes populismului politic, guvernatorul Băncii centrale Mugur Isărescu a nemulţumit în toate guvernările toate partidele şi coaliţiile aflate la putere. Mulţi l-au vrut debarcat şi mazilit pe guvernator, exact din acest motiv – rîvnesc la ”pomul cu mere de aur” al Băncii Naţionale, care, cred ei, le-ar asigura bani pentru a-şi cumpăra o putere perpetuă. În acest joc, în care miza e stabilitatea financiară a României şi aşa fragilă, versus puterea politică asigurată pentru o formaţiune sau alta, s-au folosit arme de toate tipurile. De-a lungul anilor au fost şi pretendenţi cu ştaif la postul de ”Prîslea cel Voinic”.

Stînga l-a avut de decenii pe Florin Gerogescu, care e şi prim-viceguvernator al Băncii şi face deci parte din echipa lui Mugur Isărescu. Dar acesta s-a integrat politicii băncii şi a ieşit cu totul din jocurile cu miză politică, dezertînd din linia partidului din care a făcut parte. În feburarie acest an, Florin Georgescu adresa o scrioare către Marcel Ciolacu, în care îl atenţiona că acordarea dreptului de a converti creditele în valută aflate în derulare la rate stabilite arbitrar este ”inadecvată”. Era vorba de propunerea PSD de convertire în lei a ratelor restante, la cursul  valutar de la încheierea contractului de credit. Faţă de argumentele strict populiste în favoarea unei asemnea măsuri, Georgescu arăta că de la sfîrşitul anului 2008 pînă în prezent, salariul mediu net s-a majorat cu 125 la sută, iar ratele de dobîndă la creditele în euro au scăzut cu aproximativ 4 puncte procentuale, contrabalansînd evoluţiile nefavorabile ale cursului de schimb. Deci povara creditelor în valută nu e mare, decît pentru cei ce au pariat (greşit) pe francul elveţian. Singurul pretendent pentru scaunul de guvernator al BNR a rămas Lucian Isar, din partea liberalilor (şi e cel mai vocal). De la începutul anului, Isar a fost numit de către primul ministru Orban reprezentat al României în conducerea BERD. El a atacat dur, de ani buni, politica Băncii Naţionale şi mai ales direct pe guvernatorul Mugur Isărescu. Pe Isar nu par a-l recomanda atît calificările sale, ca în cazul fostului ministru de finanţe pedeserist Georgescu, cît soţia – Alina Gorghiu, lider liberal care i-a obţinut toate acreditivele partidului. Înainte de a fi trimis la BERD, Lucian Isar a fost scos (probabil că nu din cauza competenţei) din consiliul de supraveghere al Băncii Feroviare, pe care a dat-o în judecată şi a pierdut, trebuind să restituie către banca lui Valer Blidar, constructorul de vagoane de la Astra Arad, suma de 1,7 milioane de lei plus penalităţi, după o decizie definitivă a Tribunalului Bucureşti, din mai 2020.

Pînă nu demult, nici măcar Liviu Dragnea, care pornise propriul război cu Mugur Isărescu, pe tema aurului României depozitat la Londra şi pe care-l voia întors în ţară şi-l visa sub ”cheiţa” partidului său n-a avut mai mare cîştig de cauză împotriva guvernatorului. Lucurile s-au schimbat însă în mod dramatic pentru Isărescu de ceva vreme, cînd în scenă a intrat un alt actor, de calibru mult mai greu: preşedintele Klaus Iohannis. S-a vorbit deja de faptul că guvernatorul BNR s-a împotrivt ferm, la o întîlnire la Cotroceni, în faţa lui Iohannis şi a premierului Orban, faţă de contractarea unui masiv şi dezavantajos împrumut extern al României. Acum, culege roadele nesăbuinţei de a fi călcat voia preşedintelui, iar Iohannis a trecut la atac. Nu el direct, bineînţeles, pentru că e prea versat să facă aşa ceva. A început, ca urmare, scoaterea la bătaie a ”dosarelor” din naftalina Serviciului Român de Informaţii, privind ”trecutul securist” al lui Mugur Isărescu. Atît de zgîrcit cu gestionarea dosarelor fostei Securităţi, cîte le mai are, SRI-ul lui Eduard Helvig a percurtat rapid şi a (re)apărut, ca urmare, ”sursa Manole”.

Acest scandal e de fapt o ”ciorbă reîncălzită”. Un articol foarte lung şi bine documentat, care are mai degrabă tonul analitic al unei ”sinteze” de specialitate decît cel jurnalistic cu care ne-a obişnuit Emilia Şercan, autoarea unor dezvăluiri de senzaţie de-a lungul anilor, anunţa încă din martie 2017 că  Mugur Isărescu a fost ”ofiţer deplin conspirat”, în cadrul reţelei de spionaj construită de Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii la Institutul de Economie Mondială. Articolul are două părţi – una, care acreditează  ideea de mai sus, dar fără să aducă dovezi directe în acest sens. Şi o alta, în care se vorbeşte de colaborarea lui Mugur Isărescu, pe linie contrainformativă cu Securitatea, sub pseudonimul ”Manole”, ca ”persoană de sprijin”. Dezvăluirea n-a avut efectul scontat, la momentul respectiv. Despre ”ofiţerii acoperiţi” ai Securităţii s-a vorbit pînă la saţietate, iar opinia publică ştie, oricum, că ei sînt peste tot. E o cale bătută, care nu mai produce ”cutremure” de conştiinţă notabile. Aşa că s-a revenit acum, cu ”partea a doua” a dezvălurilor din dosarele Institutului de Economie Mondială.

În mentalul colectiv şi în Evanghelii, Iuda este mult mai hulit decît Pilat din Pont şi Sinedriul, cei care l-au judecat şi pus pe cruce pe Iisus. Din acelaşi reflex, opinia publică este mult mai necruţărtoare cu ”turnătorii” decît cu ofiţerii fostei Securităţi. Acestea sînt considerentele pentru care acum, prin Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, s-a preluat ştafeta unui nou atac la adresa guvernatorului Băncii Naţionale. De substratul politic al recentei ”deconspirări” nu cred că ne putem îndoi. Numai că acum, acest atac arată că, pentru a obţine capul lui Isărescu, PSD-ul şi PNL-ul şi-au dat mîna, sub înaltul patronaj al preşedintelui Klaus Iohannis, care a dat ”undă verde” să se tureze motoarele. Acelaşi nou şef al Direcţiei de Investigaţii al CNSAS (fost cadru SRI) care a scos la iveală dosarul ”Petrov” semnează şi ”Nota de constatare”, trimisă în instanţă în legătură colaborarea cu Securitatea a lui Mugur Isărescu.

Pe masa judecătorilor se află deci două dosarele grele: ”Petrov” şi ”Manole”. Partidul lui ”Petrov” votează, linştit şi în banca lui de partea liberalilor, devenind practic o anexă a acestora, în speranţa că această disciplină politică se va transpune şi în sentinţa favorabilă lui Traian Băsescu, la Curtea Supremă. ”Manole” în schimb e singur, în faţa tuturor. Dosarul lui Isărescu de colaborare e mult mai subţire, sub aspectul aşa-zisei ”poliţii politice” (tradusă în noua lege a CNSAS prin acţiuni de încălcare a drepturilor şi libertăţilor), decît al fostului preşedinte Băsescu (dar despre asta voi vorbi cu ”hîrtiile” în faţă).  Care va fi sentinţa? Mugur Isărescu pare rodat în faţa atacurilor. În februarie 2017, după ultima încercare de debarcare a lui de la Banca Naţională, declara: ”s-au repetat pînă la obsesie o serie de acuze, la prima vedere la adresa mea, dar care vizau de fapt Banca Naţională. Pentru că se refereau implicit la decizii luate, conform legii, în Consiliul de Administraţie sau la alte niveluri de decizie din BNR. Am fost acuzaţi că am indus criza economică din 2008, că am minţit Parlamentul, că am încheiat acorduri internaţionale de împrumut cu FMI în interes personal, că am scos aurul României din ţară în scop speculativ, apoi că nu l-am speculat suficient, că am manipulat cursul de schimb – şi lista afirmaţiilor defăimătoare la adresa mea şi implicit la adresa BNR poate continua. Recent am fost acuzat chiar că aş fi la originea Ordonanţei 13! Nu ştiu dacă e loc de aberaţii mai mari”.

A greşit! În România e loc pentru orice.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici