Ion Cristoiu: Cuplul Ceauşescu prefera să fie însoţit peste hotare de tipi fără mustaţă

Citate. Din publicistul Arghezi:

„O parte din personalitatea desinatorului Petrescu stă în chiar uşurinţa lui de a-i sări ţandăra, în indignarea lui permanentă acasă, la masă, la spectacol, pretutindeni. Ai impresia că atunci cînd nu-i iese un desen, Petrescu trebuie să sară la model, să-l apostrofeze cu degetul nervos ridicat subt nas şi cel puţin să-l arunce pe fereastră.” (Tudor Arghezi, Desinatorul N.S. Petrescu, în Seara, 23 aprilie 1913)

„Ei da, domnul Virgil Arion, el e bărbatul care dă de gîndit cancelariilor străine. Ştie să umble printre evenimente şi printre oameni discret şi lin ca un şoarec şi ca un chelner cu pantofii de pîslă. Ştie să se strecoare în umbra unei trăsuri ce se opreşte, a unei perdele, a unei scări, ştie să circule seara pe galerii şi pe coridoare, ştie să se refugieze în strîmtoarea unui closet luxos, ştie să puie cu artă urechea unde trebuie şi să asculte, ştie să-şi potrivească ochiul la gaura broaştei, să vadă, să afle, să prindă...” (Tudor Arghezi, Virgil Arion, în Seara, 30 aprilie 1913)

„Arhiereii noştri au, faţă de hîrtie şi cărţi, repulsia cîinilor pentru cîntec.” (Tudor Arghezi, Episcopatul nostru, în Seara, 1 mai 1913)

*

Amănunte. Teodor Brateş dă în Stenograma audierii la Comisia senatorială din 22 februarie 1994, amănunte pitoreşti despre obiceiurile cuplului Ceauşescu:

„Deci au venit aici directorul general cu Ilie Ciurăscu, care era agreat de cuplu, nu era rudă cu ei. Nu vreau să mă refer la biografiile altora, dar el a fost o victimă. Era un băiat frumos, cu o voce plăcută şi Elena Ceauşescu se simţea bine cînd era însoţită de băieţi frumoşi, politicoşi. Se mai întîmpla ca în străinătate cuplul să fie însoţit numai de oameni frumoşi reprezentativi, nu gheboşi, urîţi, cu chelie, trebuia să îndeplinească anumiţi parametri, fără mustaţă, desigur. Aşa a fost el agreat de «tanti», cum îi spuneam noi.”

Că trebuiau să fie frumoşi şi politicoşi, am înţeles. Nu era vorba de vreo afacere sexuală, ci de nevoia omenească pur şi simplu de a vedea doar oameni frumoşi.

Nu pricep neam însă de ce fără mustaţă.

*

Înfrîngere. Am primit prin poştă cartea despre Bătălia din pădurea Teutoburg, din 8-9 septembrie, anul 9, în care romanii au fost masacraţi de triburile germanice. Mi-a stîrnit interesul de lectură vizionarea pe Netflix a serialului Barbariens. Am zis undeva pe acest blog că am comandat-o pe Amazon, dacă nu mă înşel fiind singura în franceză despre Bătălie. Cartea poartă titlul La „bataille” du Teutoburg, 9 apr. J.-C. (Illustoria) (French) Paperback – 6 Jun. 2013 şi e semnată de Yann Le Bohec, un istoric francez specializat în armata romană. E o a doua ediţie, revăzută şi adăugită, după cea din 2010. Pînă cînd mă voi apuca de lectura ei, reţin de pe coperta a patra prezentarea colecţiei Illustoria, a editurii Lemme, în care apare cartea:

„Colecţia Illustoria vă propune să descoperiţi contribuţia unui istoric doritor de a pune la dispoziţia unui număr mare de oameni punctul său precis de vedere de specialist. Pentru a permite necultivaţilor în materie de Istorie, fie ei studenţi sau simpli pasionaţi, de-a-şi satisface curiozitatea într-o manieră concisă, sprijinită de documente iconografice.”

Un motto perfect pentru orice revistă de popularizare a istoriei.