Ion Cristoiu: În decembrie 1989, a pariat Securitatea, prin Iulian Vlad, pe Occident în defavoarea Ruşilor?

  • Ion Cristoiu: Una dintre marile enigme ale Evenimentelor din decembrie 1989 e drumul parcurs de Iulian Vlad în 22 decembrie 1989, ziua Căderii lui Ceauşescu. Avem azi dovezi zdrobitoare că Securitatea s-a retras prima din Inelul care apăra sediul CC.
  • Ion Cristoiu: Naţionalist antisovietic, din şcoala lui Nicolae Ceauşescu, Iulian Vlad pariază mai degrabă pe Occident. Oricît ar părea de ciudat, el crede că Securitatea se poate strecura într-un regim prooccidental, dar nu se poate mişca într-un regim proMoscova.
  • Ion Cristoiu: Putem presupune că Iulian Vlad nu rămăsese întîmplător în sediul CC. Voia să facă din sediu un centru de putere. Pariu pierdut. Puterea se afla la televiziune, la care privesc conspiratorii chiar din prima clipă.
2818 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: În decembrie 1989, a pariat Securitatea, prin Iulian Vlad, pe Occident în defavoarea Ruşilor?

Ion Cristoiu: În decembrie 1989, a pariat Securitatea, prin Iulian Vlad, pe Occident în defavoarea Ruşilor?

Una dintre marile enigme ale Evenimentelor din decembrie 1989 e drumul parcurs de Iulian Vlad în 22 decembrie 1989, ziua Căderii lui Ceauşescu. Avem azi dovezi zdrobitoare că Securitatea s-a retras prima din Inelul care apăra sediul CC. Că ea nu doar c-a deschis porţile Televiziunii, dar mai mult a invitat pe insurgenţi să intre. După plecarea lui Nicolae Ceauşescu, Iulian Vlad rămîne în sediu. Pînă a doua zi, spre seară, cînd e convocat imperios la MApN. Înregistrările surprind prin amabilitatea insurgenţilor din sediu faţă de şeful Securităţii.

Dacă ne gîndim la teza de lungă rezistenţă- Securitatea era urîtă de moarte în decembrie 1989 – te-ai fi aşteptat ca Iulian Vlad, şeful Securităţii, să fie linşat cînd se află cine e.

Nu se întîmplă aşa.

Iulian Vlad e primit cu deosebit respect.

Insurgenţii îl consultă, ba chiar îl şi numesc într-unul din guvernele care se fac în sediul CC.

 Nu cumva printre primii intraţi în sediu se află oamenii lui Iulian Vlad ? Deşi neagă, Iulian Vlad a pariat pe Dumitru Mazilu şi nu pe Ion Iliescu. De ce? Pentru că Dumitru Mazilu avea un program mult mai radical anticomunist decît al lui Iulian Vlad. Putem crede că şi celelalte forţe au mers pe formula văzînd şi făcînd. Nu-i exclus ca Iulian Vlad să fi pariat pe Ilie Verdeţ. Răceala dintre el şi Ion Iliescu n-are nici o legătură cu antisecurismul lui Ion Iliescu. E vorba, cred, de lucruri pe care cei doi le ştiu unul despre celălalt. Iulian Vlad ştia că Ion Iliescu e omul Moscovei. Naţionalist antisovietic, din şcoala lui Nicolae Ceauşescu, Iulian Vlad pariază mai degrabă pe Occident. Oricît ar părea de ciudat, el crede că Securitatea se poate strecura într-un regim prooccidental, dar nu se poate mişca într-un regim proMoscova.

Principalul duşman al Securităţii dinainte de decembrie 1989 a fost Moscova şi nu Washingtonul. Asta deoarece Iulian Vlad, şi generalii care-l înconjurau, cunoşteau ce a însemnat colonizarea rusească sub forma internaţionalismului proletar. Să nu uităm că decenii întregi România se bazase pe Occident în pregătirea unei apărări faţă de invazia rusească. E mai mult decît interesant că Dumitru Mazilu, ca şi Ştefan Guşă, sînt categoric împotriva revenirii noastre în rîndul coloniilor ruseşti.

După Căderea lui Ceauşescu s-a văzut limpede că între Ion Iliescu şi Iulian Vlad nu poate exista înţelegere. S-a spus că ostilitatea lui Ion Iliescu faţă de Iulian Vlad se întemeia pe suspiciunea activistului luminat faţă de Securitate. Nu cred că aceasta e explicaţia. Mai întîi pentru că Ion Iliescu, asemenea politicienilor de talent, e pragmatic. S-a făcut el frate cu Armata care a tras la Timişoara şi la Bucureşti, de ce nu s-ar fi făcut şi cu Securitatea? Apoi, nu numai Ion Iliescu e suspicios faţă de Iulian Vlad, ci şi Iulian Vlad faţă de Ion Iliescu. Motivul stă în ce ştie Iulian Vlad despre Ion Iliescu. Şi anume că-i omul ruşilor. În decembrie 1989, furia antiCeauşescu a făcut ca alarmele trase de Conducător despre intervenţia Moscovei să fie fără efecte asupra Poporului. A fost însă ceva trecător. De îndată ce Nicolae Ceauşescu a picat, antirusismul funciar al românilor a revenit în forţă. Să nu uităm că Iulian Vlad, Ştefan Guşă, generalii din Securitate şi din Armată, mai puţin cei racolaţi de GRU, împărtăşeau suspiciunea lui Nicolae Ceauşescu faţă de Moscova. În toate celelalte ţări din Est, URSS era o forţă de ocupaţie. Perestroika a fost un prilej ca acestea să iasă de sub tutela Moscovei. La noi, prin echipa lui Ion Iliescu, decembrie 1989 a însemnat trecerea sub tutela Moscovei. Cum să se împace Iulian Vlad, şeful Securităţii, al instituţiei aflate în prima linie a luptei naţionalismului românesc cu imperialismul rusesc, cu Ion Iliescu, cel care se înconjoară de prosovietici precum Bârlădeanu şi Brucan? Dacă era vorba de o echipă diferită de cea a lui Nicolae Ceauşescu ea trebuie să aibă drept lider un comunist român naţionalist faţă de Moscova. Acest comunist era obligat de împrejurări să fie proocidental, deoarece Occidentul ne ajutase să facem faţă presiunilor URSS. Putem presupune că Iulian Vlad nu rămăsese întîmplător în sediul CC. Voia să facă din sediu un centru de putere. Pariu pierdut. Puterea se afla la televiziune, la care privesc conspiratorii chiar din prima clipă.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici