Ion Cristoiu: Klaus Iohannis a fost la Bruxelles pentru a-i aduce lui Ludovic Orban banii de alegeri

  • Ion Cristoiu: Deşi a fost vorba de bani, Summitul de la Bruxelles a luat în discuţie chestiuni de esenţă ale Uniunii Europene. De la relaţiile de forţă dintre dintre statele naţionale pînă la costul solidarităţii.
  • Ion Cristoiu: După summit, intervenţia lui Klaus Iohannis s-a rezumat la un text în care a lăsat să se înţeleagă că reuniunea a durat atât de mult pentru că Iohannis a zis nu mă las pînă nu-mi daţi peste 80 de miliarde de euro pentru România.
  • Ion Cristoiu: Impresia lăsată de Iohannis după discurs a fost cea de ins care i-a adus lui Orban banii de la Bruxelles pentru a cîştiga alegerile. Nimic despre temele mari discutate, despre ce şi-a propus România să obţină şi ce a obţinut după summit.
2353 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Klaus Iohannis a fost la Bruxelles pentru a-i aduce lui Ludovic Orban banii de alegeri

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că summitul  Consiliului European i-a dat ocazia preşedintelui Klaus Iohannis să se remarce nu ca un şef de stat interesat de problemele UE şi obiectivele României înainte şi după reuniunea de la Bruxelles, ci ca un simplu cărător de servietă, interesat să aducă bani Guvernului Orban pentru a câştiga alegerile din acest an. Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Marţi, 21 iulie 2020, dimineaţa, s-a încheiat la Bruxelles ceea ce jurnaliştii au poreclit, din iluzia lor că sînt martori numai la fapte şi evenimente despre care va scrie mai tîrziu Istoria, cel mai lung summit al Consiliului din istoria UE. Într-adevăr, începută vineri şedinţa Consiliului UE s-a prelungit pînă marţi dimineaţa. Pe parcurs, ziariştii veniţi să acopere Summitul (cu excepţia ziariştilor români, interesaţi de cum pregătea Andreea Esca în bucătăria proprietăţii sale cartofi cu usturoi) au trecut prin emoţii mai mari chiar decît şefii de stat şi de guverne. Din cînd în cînd în sala de presă, ajungea zvonul că şandramaua UE s-a dărîmat. Liderii europeni se pregăteau să plece acasă fără să fi ajuns la un acord. Venea însă imediat dezminţirea oficială: Reuniunea continuă, chiar dacă pentru mulţi pare că ar fi mai bine să se plece acasă. Ca orice reuniune de o asemenea importanţă, Consiliul European din 17-18-19-20 şi 21 iulie 2020 şi-a avut eroii săi: Cei despre care întreaga presă europeană a scris, i-a intervievat, i-a comentat şi i-a tras în poză: liderii ţărilor poreclite zgîrcite – Olanda, Danemarca, Austria, Suedia, Finlanda. Aceste ţări, care s-au autoproclamat drept cumpătate, s-au opus iniţiativei cuplului Franţa-Germania de a da bani cu nemiluita, fără nici o obligaţie de a da socoteală de felul în care le cheltuiesc, unor ţări precum Italia şi Spania numai pentru că au suferit de pandemie. Ţările respective au făcut ca Summitul să ţină atîtea zile. Liderul acestui grup şi eroul mediatic al reuniunii a fost premierul olandez Mark Rutte, care şi a primit porecla de Mister No, no, no, pentru felul în care a ţinut piept lui Emanuel Macron şi Angelei Merkel. Şi dacă n-ar fi fost obsesia Germaniei şi Franţei, cuplul care a pus stăpînire pe UE după plecarea Marii Britanii, grăbit prea tare să rămînă stăpîn ca să nu bănuim şi o anume jubilaţie la ieşirea din UE a Perfidului Albion, care a jucat de secole în Europa rolul puterii ponderatoare, ca Uniunea să arate în fine solidaritatea care i-a lipsit în perioada Pandemiei, poate că Summitul s-ar fi încheiat fără un Acord. Încăpăţînarea celor cinci state a făcut ca Germania şi Franţa să se încline. Din acest punct de vedere, aşa cum arată mulţi comentatori, Summitul din aceste zile se constituie într-un moment istoric. Pentru prima dată de la admiterea ţărilor din Est în UE, Franţa şi Germania au fost obligate să se încline în faţa a cinci ţări mici, dar încăpăţînate. După cum nota un ziar austriac:

<Un grup restrâns alcătuit din state mici a încetinit motorul franco-german. Grupul recent format al celor cinci zgîrciţi a descoperit că dacă sunt uniţi, au putere. Fie că este vorba de ţări mici, de cele frugale sau de cele patru state Visegrad, din acest summit istoric al UE suflă un nou vânt asupra funcţionării interne a Uniunii Europene>.

AFP alătură celor cinci un alt stat: Ungaria, <care a obţinut un compromis diluat privind statul de drept>

Presa europeană a scris mult despre un alt erou al summit-ului: Viktor Orban, premierul Ungariei. Ungaria a venit la Bruxelles pregătită să se lupte pe viaţă şi pe moarte cu iniţiativa cuplului franco- german, sprijinită de cele cinci state zgîrcite, de a condiţiona banii pentru relansarea după Pandemie de respectarea statului de drept. Ajutată de Polonia, Ungaria lui Viktor Orban a repurtat o victorie istorică. Pentru a obţine voturile Ungariei şi Poloniei, Consiliul a acceptat o procedură complicată de condiţionare a banilor de statul de drept, procedură practic greu de îndeplinit pentru că presupune discuţia în Consiliul European a unei posibile sancţiuni. Nu întîmplător după summit, la o conferinţă de presă comună cu premierul polonez, Viktor Orban a subliniat că Ungaria şi Polonia nu numai că au obţinut sume importante, <dar şi au apărat mîndria naţională>.

Am trecut în revistă pe scurt realităţile de la acest summit pentru a-i da dreptate lui Emanuel Macron care, la o conferinţă de presă comună cu Angela Merkel, proclama Acordul drept cel mai important pentru UE de la crearea euro. Cancelarul german a declarat Acordul <un semnal important care merge dincolo de Europa>, o dovadă că <Europa poate acţiona în comun”, un răspuns istoric la „cea mai mare criză a Uniunii de la creaţia sa>.

Din cîte se vede, deşi a fost vorba de bani, Summitul a luat în discuţie chestiuni de esenţă ale Uniunii Europene:

De la relaţiile de forţă dintre dintre statele naţionale pînă la costul solidarităţii.

Cum s-au implicat alte state membre ale UE în această dezbatere am văzut.

Ca de obicei definite prin conştiinţa că indiferent de mărime, de puterea economică, de numărul de locuitori, fiecare ţară membră a UE are nu numai dreptul, dar şi obligaţia de a-şi spune punctul de vedere despre chestiunile fundamentale ale UE.

În aceste condiţii se înţelege că am aşteptat cu toţii declaraţia lui Klaus Iohannis după încheierea summitului. O aşteptare cu atît mai de înţeles cu cît pe parcursul Summitului Klaus Iohannis n-a existat pentru presa europeană. Nu-i nimic, ne-am zis noi, presa europeană e vîndută ungurilor, vorba lui Klaus Iohannis, şi de aia s-a ocupat de eroul Viktor Orban şi nu de preşedintele României Klaus Iohannis. Poate că şeful statului nostru a activat în culise, situîndu-se de o parte sau de alta în discuţia cu note evidente de discordie dintre Zgîrciţi şi Generoşi sau dintre Suveranişti şi Integraţionişti.

Intervenţia lui Klaus Iohannis s-a rezumat la următorul text:

<Am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. Iată că după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere am obţinut pentru România o sumă impresionantă: 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene – negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este de asemenea foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relaxare, pentru revigorare economică. Repet: 79.917 milioane, deci 80.000 de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică pe de o parte planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar pe de altă parte lucrăm de o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene pentru a primi fondurile pentru relansarea economică. Iată deci că pînă acuma ne-am pregătit bine, am obţinut un rezultat frumos, încă o dată: este o zi importantă pentru România, o zi importantă pentru proiectul european şi vom merge mai departe, fiindcă aceşti bani trebuie folosiţi pentru reconstrucţia României. Vă mulţumesc.>

Declaraţia debutează cu o minciună, nedemnă nu doar de un şef de stat, dar şi de un profesor de Fizică:

Au fost patru zile şi patru nopţi de negociere pentru ca România să obţină suma respectivă.

Lăsînd să se înţeleagă că Summitul a durat atîta pentru că Klaus Iohannis, în numele României, a zis nu şi nu, nu mă las pînă nu-mi daţi peste 80 de miliarde de euro.

Urmează apoi un text care poate fi considerat fără riscul de a greşi o contribuţie a preşedintelui la campania electorală a Guvernul PNL.

Klaus Iohannis a fost surprins la summit cărînd cu el o servietă de strîngător de impozite. Impresia lăsată de acest discurs electoral a fost cea de ins care i-a adus lui Ludovic Orban de la Bruxelles în vederea alegerilor din acest an banii de care Guvernul are nevoie pentru a le cîştiga. Nimic despre temele mari discutate la summit, nimic despre ce şi-a propus România să obţină şi ce a obţinut după summit.

 Dacă nu l-ai fi văzut în poze cu servieta în care parcă îi pusese nişte sendivuşuri nevastă-sa, să aibă şi el ce îmbuca prin străinătăţuri, ai fi crezut că Klaus Iohannis nici n-a fost la summit”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici