Editorialiștii

COMENTARIU Lelia Munteanu: Umorul lui Dumnezeu

Într-un interviu acordat presei în urmă cu şapte ani, Papa Francisc mărturisea: „Simţul umorului e un har pentru care mă rog în fiecare zi, cu acea minunată rugăciune a Sfântului Thomas Morus (autorul Utopiei, sfetnicul lui Henric al VIII-lea, n.m.), „Dă-mi, Doamne, simţul umorului”, mă rog să pot râde când mi se spune o glumă… […]

COMENTARIU Marius Oprea | Reţeta de distrugere a României a reuşit: sîntem o ţară cucerită, fără război

Sînt multe căile prin care poţi distruge o ţară. Războiul este calea violentă, dar nesigură: războiul îi solidarizează pe cei atacaţi, chiar cuceriţi. Creează un suflu naţional nou, o renaştere latentă, care mai devreme sau mai tîrziu îşi vădeşte puterea într-o mişcare de eliberare. Distrugerea, acapararea resurselor naturale ale ei este o cale mult mai sigură, pentru că duce la sărăcie, iar sărăcia individualizează, aruncă omul în singurătatea propriilor nevoi – dar nici asta nu durează, pentru că motivele sînt treptat conştientizate şi duc, în cele din urmă, tot la o solidarizare naţională, împotriva celor care sărăcesc ţara. Şi, pe o cale sau alta, în cele din urmă spolierea este înlăturată, sau diminuată pînă la pragul suportabilităţii. Oamenii nu mai stau, pur şi simplu, cu braţele încrucişate ”în aşteptarea unor zile mai bune”, ci reacţionează. E tot un semn de renaştere a ţării, prin solidaritate. O ţară se distruge, cel mai eficient, prin îngustarea viitorului ei. Distrugîndu-i sistemul de educaţie.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Cuibuşorul de nebunii” al Securităţii din zilele noastre: Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii, sub ”protecţia” SRI şi parte a Masoneriei

”Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (ACMRR-SRI) a fost constituită la 24 martie 1994, prin sentinţa civilă nr.10/PJ, ca organizaţie neguvernamentală, persoană juridică de drept privat, apolitică şi fără scop patrimonial”, se spune în pagina principală de prezentare a acesteia. De fapt, e o umbrella a fostei Securităţi.: tot Comitetul Director al Asociaţiei este format, atît la Bucureşti, cît şi în restul judeţelorţării, din foşti securişti, majoritatea dovediţi ca fiind autorii unor acte de poliţie politică. Astfel, Securitatea a renăscut, sub aripa protectoare a SRI (a cărui siglă e folosită de aceasta) într-o structură extrem de bine organizată, la nivel naţional.

Ion Cristoiu: Lipsa simţului civic

„Societatea românească prezintă tendinţa statornică înspre o eludare a legii; însoţea o sustragere de sub imperativele vieţii publice; înspre o opoziţie categorică a individului faţă de colectivitate”. Nu, aceste rînduri nu sînt desprinse dintr-un editorial publicat în România acestor zile. Ele au fost scrise şi tipărite în urmă cu cîteva decenii. Autorul lor, celebrul jurnalist […]

Ion Cristoiu: Nichifor Crainic despre români: „Ne place mai mult să glumim decît să gîndim”

Superficialitatea inteligenţei noastre. Fişînd volumul Întîlnirea unui român cu ţara, reunind omagiile aduse lui Stelian Popescu la sărbătorirea de la Arenele Romane din 11 octombrie 1936, pentru prefaţa la Predică în pustiu, descopăr în Lămurirea de început, semnată de Nichifor Crainic, peste observaţiile mustrătoare ale scriitorului la psihologia poporului român. Prima se referă la superficialitatea […]

Ion Cristoiu: Eticheta de păgîn depinde dinspre ce lume priveşti

Eram convins că-n Fraţii Jderi apare secvenţa cu ducerea lui Ştefan cel Mare la Daniil Sihastrul. Deja decis să reproduc pasajul, merg în camera care găzduieşte rafturile cu Literatură română, pe care se află Opera lui Sadoveanu. Literatura lui Sadoveanu ocupă două rafturi, unul în prelungirea celuilalt. Nu am Fraţii Jderi decît în ediţia Opere […]

Ion Cristoiu: De ce a mers Zoe Dumitrescu Buşulenga la mînăstire?

Slăbiciune. Mare admirator al lui Take Ionescu – poate şi pentru că acesta i-a dat o mînă de ajutor ca să cumpere Universul – Stelian Popescu descrie în Amintiri dezamăgirile produse de Nicolae Titulescu celui care conducea Partidul Democrat Conservator. Prilej pentru ziarist de a-i face fostului ministru de Externe un portret nu tocmai amabil: […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Guvernarea banditească în vreme de haos

Cine e Xun Kuang (ochiosul din foto), alias Xunzi (Maestrul Xun pentru apropiaţi)? Un mare gânditor confucianist din epoca Regatelor Combatante (secolul III, î.Hr). Pe toate astea le aflaţi dacă întrebaţi Google-ul. Dacă m-aţi crede pe mine, v-aş spune că s-a născut cât să ne spună următoarele, apoi să se întoarcă de unde a venit […]

Ion Cristoiu: Take Ionescu şi nevastă-sa mult mai tînără ca el cu 33 de ani

A murit din cauza stridiilor. Stelian Popescu în Amintiri despre cum a murit Take Ionescu: „Ştiinţificeşte s-a constatat în urmă că moartea a fost datorată unei febre tifoide, contractată în urma mîncării unor stridii la Neapole spre a răspunde unei tachinări a tinerei sale soţii care atunci cînd el a refuzat să mănînce stridii la Neapole împreună […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / UDMR: partidul cu cea mai lungă guvernare din România. Să-i fi venit sorocul?

Uniunea Democrată Maghiară din România e un partid de profesionişti ai politicii: căci e o dovadă de profesionism, aceea de a-ţi menţine formaţiunea politică la putere, chiar dacă n-ai cîştigat (neavînd cum) niciodată alegerile. Acum, majoritatea politică PSD – PNL dă semne că nu mai are nevoie de ei, cîtă nevoie are în schimb de […]

Ion Cristoiu: Preferaţii Sistemului: Roboţeii de tablă

Jelanii. Stelian Popescu descrie în Amintiri campania dusă de el pentru construirea Casei studenţilor, şi în prezent Casă a studenţilor. Sub regimul de dictatură carlistă, Casa a fost închisă. Despre ce s-a întîmplat după venirea Legionarilor la putere, Stelian Popescu are doar jelanii: „După 6 septembrie 1940, regimul legionar venind la putere, s-a instalat în […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Secretul fericirii

Papa Ioan Paul al II-lea obişnuia să numească perioada de tranziţie de după totalitarism „o adevărată catastrofă antropologică”. Sufletul omenesc, mutilat de ateism, ieşea dintr-o lume care încercase să-L suprime pe Dumnezeu, să construiască omul nou din aluatul spaimei, şi intra într-o lume secularizată, care Îl punea între paranteze, într-un „umanism fără Dumnezeu”. Nici astăzi […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Macron, ca şi Ceauşescu, s-a îmbolnăvit de propria-i măreţie, după vizita în China şi îşi pune ţara la remorca Beijingului

Agenţia Bloomberg anunţă că un consilier pentru politică externă al lui Macron, Emmanuel Bonne, a fost însărcinat să colaboreze cu Wang Yi, principalul diplomat al Chinei, „pentru a stabili un cadru care ar putea fi folosit ca bază pentru negocierile viitoare”, dintre Ucraina şi Federaţia Rusă. Poziţia Chinei faţă de conflict a rămas una nuanţată: condamnă agresiunea, dar îl menajează pe agresor, criminalul de război Putin, primit cu onoruri la curtea lui Xi Jimping. Pe ascuns, oferă ajutoare militare şi tehnologice Rusiei. În acest melanj de interese politice, economice şi militare s-a vîrît Franţa. Ca musca-n lapte, să nu zicem mai rău. Ce-l mînă pe Macron să se amestece între Putin şi Xi? Propriul orgoliu. Dorinţa de mărire, dar şi interesele Franţei, care vrea să stea la masa negocierilor. Macron zice că o face în numele lui Zelenski, cu care vorbeşte într-una la telefon. Să fie aşa, ori Franţa trădează practic alianţa ţărilor europene, în numele unor viitoare şi iluzorii negocieri pentru pace?

Ion Cristoiu: Politicienilor tineri nu le-ar strica experienţa de a fi ghizi

Contra lui Victor Eftimiu. Tudor Arghezi are ce are cu Victor Eftimiu. Citez din tableta Victor Eftimiu publicată în Insula, 25 martie 1912: „Eftimiu nu scrie; Eftimiu înşiră. În această privinţă, opera care i-a deschis reputaţia şi i-a ridicat creditul la croitorie e mai mult decît de reprezentativă: Înşir’te mărgărite nu desfăşură numai aşa-zisul talent […]

COMENTARIU Sorin Avram: Jos Daea! Dar de ce nu şi jos Aurescu!? Pentru că miroase a ţigări de foi

Pentru că l-a văzut mai de la ţară, Opoziţia a tăbărât cu moţiunea simplă pe ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea. USR s-a urcat din mers în tractoarele fermierilor români care au protestat şi a început să-l claxoneze pe domnul Daea, cerând-i acestuia să plece acasă pe motiv că îşi bate joc de agricultori şi că din cauza domniei sale au crescut preţurile la alimente. USR-ul, chit că nu ştie că usturoiul nu creşte în copac şi că oaia nu face ”muuuu”, s-a lansat într-o operaţiune de apărare a fermierilor români şi de blamare a ministrului Agriculturii. USR şi Forţa Dreptei şi-au dat seama că este o pâine de mâncat contestându-l pe Petre Daea, în contextul în care toate problemele agriculturii sunt puse acum în cârca acestuia.

Ion Cristoiu: Efectul ruşilor asupra servitoarelor

În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureştii lui 1877 sînt luaţi cu asalt de ofiţerii ruşi, gata să-şi cheltuiască banii nebuneşte. Înfloresc cârciumile, cazinourile, traficul de valută şi contrabanda. Românii învaţă de la ruşi cum […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Ultima poveste

Vorbea cu lampa. “Băi, Aladine”, i-a spus, “mai ai multe dorinţe?”. Aladin ajunsese deja un om fericit, scăldat în bogăţie şi iubire – ce dorinţă să mai fi avut? Păstra însă lampa, fiindcă auzise că undeva, în lumea asta mişcătoare, există Cartea Perfectă şi – mai întunericit de fel, fiindcă venea din O Mie şi […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Cum s-a lăsat exploatat ”în orb” Macron, un miop politic, de experimentatul kagebist, Putin

Dacă fiecare ţară are preşedintele pe care îl merită, înseamnă că sîntem, chiar cu Iohannis şi Ciucă al nostru, nişte norocoşi. Franţa e pusă pe butuci, de reformele preşedintelui Macron, după ce acesta a reuşit performanţa să se facă de rîs pe scena mondială. De la telefoanele nesfîrşite date lui Putin, care, din ”negociator” l-au transformat într-un soi de milog la porţile Kremlinului, a cauţionat în ultima perioadă inclusiv politica partizană şi ostilă occidentului a Chinei comuniste. Consecvent, a distrus Franţa şi pe dinăuntru – printr-o contestată reformă a pensiilor, care a pus ţara pe jar, la propriu. În comparaţie cu toate acestea, noi stăm mult mai bine – căci e mai bine să ai un preşedinte care nu face nimic, decît unul care calcă în străchini la tot pasul.

Ion Cristoiu: Un stîlp al lumii năruit de un amor de licean

  Cheful, urmînd păcii de la Misenum, s-a încins zdravăn pe galera lui Pompeius. E o beţie între bărbaţi, des întîlnită nu numai înaintea erei noastre, ci şi multe secole de la Christos încoace. Cineva de pe mal, auzind tărăboiul, ar putea crede că-i vorba de nişte marinari eliberaţi, prin acostare, de strînsoarea serviciului pe […]

Ion Cristoiu: Hai să-i ardem un chef!

Prin bileţelul buclucaş, Miţa din „D’ale Carnavalului” a lui Caragiale îşi cheamă iubitul. Motivul: „Sunt singură şi ambetată!” Starea cu pricina cere un tratament. Nu unul sexual, cum am risca să credem, noi, cei de azi, consumatori de filme decoltate, ci altul: cheful. Concluzia stării de ambetare: „Hai să-i ardem un chef!” Caragiale a evitat […]

COMENTARIU Marius Oprea: Paşte reeducat!

Paştele este incorect politic. În primul rînd, Iisus Hristos a fost bărbat. Şi alb. Nicio femeie n-a fost apostol, între cei 12; lor li s-a rînduit prezenţa, cu excepţia Maicii Domnului, într-un rol abia în planul doi al slujirii: să aducă mir şi să-L ungă cu mir, să-L plîngă. Înainte, împărţeau merinde, aveau grijă ca în drumurile lui Iisus şi ale apostolilor să nu le lipsească hrana şi se învîrteau pe lîngă ceaunele unde fierbea meiul ori se încingeau grătarele, pentru frigerea peştelui. Puţini mai pun la socoteală că Mîntuitorul i s-a arătat după Înviere, mai întîi unei femei. Paştele e incorect politic şi naşte pînă acum mai multe divergenţe între creştini, decît în orice altă religie. Evreii şi musulmanii nu se ceartă în jurul sărbătorilor lor, cu atîta încrîncenare şi furie cu cîtă o fac creştinii, pînă în zilele noastre.

Ion Cristoiu: Tudor Arghezi: „Nicăieri ignoranţa în ce priveşte o ţară străină nu e mai completă ca în ţările Apusului civilizat”

Despre noi. Tudor Arghezi pune punctul pe i în controversa despre părerea străinilor despre noi: „Sînt în străinătate două soiuri de oameni: unii care ne insultă, şi alţii care au faţă de noi o admiraţie atît de mare încît ne jigneşte. Toţi admiratorii noştri ne cunosc, au fost la noi sau au avut legături cu […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Vinerea Mare

„În mormânt, Viaţă, pus ai fost, Hristoase, şi s-au spăimântat oştile îngereşti”… Cum sună Denia Prohodului între betoane, în hăul de oţel şi sticlă care zgârâie norii, cum se strecoară stihoavnele printre sirenele oraşului: „Sub pământ apui, Cel ce ai făcut pe om, ca pe oameni să-i înalţi din căderea lor…”. Omul e iarbă, zilele […]

Ion Cristoiu: „Nu aveam doar reputaţia de şantajist – eram chiar şantajist – a răspuns Şeicaru”

  Ceasornicul Carol I. Decid să public în serial la Suplimentul literar artistic al cristoiublog.ro cartea sau mai degrabă cărticica lui Archibald, Ce-am văzut în România Mică. Sub pseudonimul Archibald, publicistul G. Dumitrescu a tipărit la editura ziarului Universul în 1926 o carte de ceea ce el numeşte Anecdote istorice despre România Mică. Primul capitol […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: “Patria e un act de credinţă”

Borges îl citează pe Joyce: “Istoria e un coşmar, din care aş vrea să mă trezesc”. N-a fost Borges singurul director orb al Bibliotecii din Buenos Aires. A spus-o el însuşi. Predecesorul său, istoricul Paul Groussac era orb, iar cu un secol în urmă a mai existat un orb, poetul romantic Jose Marmol. “Eu mi-am […]

COMENTARIU Sorin Avram: Klaus Iohannis a uitat că a fost crescut cu brânză de Sibiu, şi nu cu vită Kobe şi caviar

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a mai rezolvat o problemă în stilu-i caracteristic: s-a discutat şi se caută cele mai bune soluţii. În problema fermierilor români, însă, singura diferenţă este că domnul preşedinte nu a mai spus că priveşte situaţia cu îngrijorare, semn că treaba este ca şi rezolvată. Ca să nu pară că trece impasibil […]

Ion Cristoiu: O iubire în Constantinopolul asediat de turci

Nu mai ţin minte cine mi-a zis de Amanţii din Bizanţ, romanul finlandezului Mika Waltari, apărut în 1952. Mergînd la TVR pentru a viziona secvenţele ce urmează să fie la emisiunea de diseară, Căderea Constantinopolului, am întrebat pe cei din echipă dacă vreunul sau vreuna mi-a vorbit de roman. Două dintre fete mi-au răspuns că […]

COMENTARIU Sorin Avram: Da, Petrea Daea trebuie să demisioneze. Însă, nu de unul singur

USR şi Forţa Dreptei au dreptate să îi ceară demisia lui Petre Daea din funcţia de ministru al Agriculturii. Cele două formaţiuni politice au depus moţiunea simplă intitulată ”De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească”, în care arată că ”agricultura trebuie să devină un punct forte al […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Guvernul Ciucă aruncă o nouă invenţie pe piaţă: dosarul electronic cu şină

România nu poate renunţa la ”dosarul cu şină”. Chiar dacă e vorba de digitalizarea unor proceduri, mai ales cînd e vorba de ”dat bani”, la plata impozitelor şi a taxelor, în rest aceasta a rămas un moft. Ghişeul rămîne sfînt, coada din faţa lui un ”ritual de trecere” absolut necesar. Mai nou, chiar o măsură a debirocratizării luată de actualul guvern presupune o creştere a numărului actelor necesare, pentru implementarea ei, de la 7 la nu mai puţin de 17.

Ion Cristoiu: Istoria comentată de Pamfil Şeicaru e o Istorie trăită de un gazetar

Preocupat să descopăr dacă nu cumva a apărut postdecembrist studiul de 150 de pagini, care însoţeşte publicarea în 1965, la Madrid, de către Pamfil Şeicaru a volumului Karl Marx Însemnări despre români, nimeresc în volumul 3 din Scrieri, editura Victor Frunză, selecţia textelor, îngrijire şi note de Victor Frunză, amplul eseu Constituţia şi partidele, scris […]

COMENTARIU Lelia Munteanu… Şi Dragostea S-a făcut om şi S-a sălăşluit între noi

„Când stăm noi înşine pe băncile toamnei/ teama şi iubirea explodează în dorinţe contrare”. Două versuri din opera de tinereţe a lui Karol Wojtyla. Atunci când a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, a predicat mult despre curaj. Începuse Veacul Fricii: „Cineva ţine în mâini destinul acestei lumi trecătoare. Cineva ţine cheile morţii şi cheile […]

Ion Cristoiu: Dumnezeu nu i-a ajutat pe bizantini!

Pagube. Am dat gata, la Găgeşti fiind, cartea La chute de Constantinople: 29 mai 1453 (French Edition) Kindle Edition, de Maurice şi Marilène Chavardès. Bazată pe istoria care face mare proză, cartea se încheie cu o aşa-zisă călătorie a Marelui Turc prin Constantinopol înainte de a deveni pentru secole Istanbul. E de fapt un pretext […]

Ion Cristoiu: Cînd aşteptările Poporului sînt prea mari apare pericolul mortal al dezamăgirii

Avertismentul meu profetic. Am citit azi-noapte 20 de pagini din Nae Ionescu. Rămăsesem cu o bucată de 10 pagini necitită, de luni, cînd m-am dus o emisiune Tv. Deja pot remarca la publicist, fără teamă că exagerez, pe lîngă sprijinul nu doar necondiţionat, dar şi entuziast chibiţăresc, dat lui Iuliu Maniu, şi credinţa că venirea […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Denii

Întoarce-te de nicăieri, bunică, spre piscul înseratelor smerenii. În lumea asta jalnică şi mică, să mergem iar, ca oarecând, la Denii. Leagă-ţi năframa, podul se ridică. Desferecăm anastasimatare. În lumea asta jalnică şi mică, deodată vine Săptămâna Mare Se-afumă ziua, soarele apune. În candelă se gată untdelemnul, ca-n pilda cu Fecioarele Nebune. Prinţul Privirii ne […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Din ”Omul nou” şi ”România educată” s-a născut ”Elevul nou”, singurul produs marca Iohannis

Reformele repetate ale învăţămîntului românesc l-au pus cu totul pe butuci. Din spaţiu al învăţării, clasa a devenit o scenă pe care se desfăşoară un imens spectacol de bullying, aidoma celui pe care preşedintele Iohannis l-a regizat pentru o ţară întreagă şi în care a angrenat nu numai partidul care l-a dus la putere, dar şi o întreagă naţiune, de care se simte pe de-a-ntregul străin. Băsescu ne-a distrus prezentul. Iohannis ne distruge şi viitorul.

Ion Cristoiu: Nicolae Ceauşescu în vizorul Siguranţei antonesciene

Valabilă şi azi. Din comentariul lui Nae Ionescu publicat în Cuvîntul din 2 aprilie 1928 sub titlul Încheierea discuţiei la Legea cultelor reţin această observaţie valabilă şi pentru realităţile de azi: „Căci e adevărat, toată lumea îndeamnă la pace, dar nimeni nu e dispus la concesii.”   *   Urmărit. Din volumul lui Gheorghe Buzatu, […]

Ion Cristoiu: Personalităţi ale vieţii noastre publice se batjocoresc şi se insultă

Nimic nou sub soare. Pentru o posibilă rubrică destinată repetărilor din Istoria României, provocate de notele eterne ale poporului român, reproduc aici un pasaj din comentariul lui Nae Ionescu publicat în Cuvîntul, 6 iulie 1927, sub titlul Responsabilitatea neprofesională: „Polemica iscată între d-nii Petrovici şi dr. Angelescu – fostul şi actualul ministru de Instrucţie – […]

Ion Cristoiu: Înmormîntarea lui Ionel Brătianu – un eveniment istoric

Cînd ura dispare. Pentru editura Mediafax am pregătit, în colecţia pe care am numit-o Cărţi reedescoperite de Ion Cristoiu, reeditarea cărţii „Cuvintele unui mare român: Ion I.C. Brătianu”, apărută la editura Ramuri după moartea lui Ionel Brătianu, o splendidă culegere de citate din intervenţiile publice ale marelui politician. Textului propriu zis i-am adăugat mai multe […]

COMENTARIU Marius Oprea / Lupta de clasă, sub stindardul antisemitismului. Cazul Mircea Vulcănescu

Comuniştii nu concep lumea fără luptă – lupta de clasă e preferată, dar nici ”lupta pentru pace” nu e de lepădat. Sau ”egalitate”. Toate sînt ”lupte”. La ele n-au renunţat nici urmaşii lor. Cei ai lui Stalin şi ai KGB-ului luptă în Ucraina. Cei ai lui Marx, Troţki, Mao, în universităţile americane, ori în stradă, cu statuile. Cei ai lui Ceauşescu, în lipsă de altceva mai bun, au transferat ”lupta de clasă” sub stindardul antisemitismului.

COMENTARIU Sorin Avram: Ciucă, Ciolacu, Drulă şi cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Dragnea, la ”Foşti chefi la cuţite”

În ţările care contează, politicienii, la final de carieră, străbat lumea în lung şi în lat şi conferenţiază în faţa studenţilor sau a oamenilor de afaceri, ori înfiinţează fundaţii caritabile la care adună fonduri substanţiale pentru a salva balenele, ciocănitoarele sau păsările mici cu pene argintii. La noi, cei care cândva au fost mari şi tari îşi înfiinţează firme mici şi mijlocii care ciupesc contracte cu statul, îşi numără zilele pe care le mai au de petrecut în puşcării, joacă table în parc ca nişte pensionari ce sunt ori ţin neapărat să demonstreze cine sunt, de fapt.