PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / EXCLUSIV Generalul Talpeş şi patriotismul ca afacere

Generalul Ioan Talpeş ”rupe tăcerea”. ”Dezvăluiri fulminante”. De fapt, invitat la emisiunea ”Culisele statului paralel”, l-am văzut pînă acum (probabil, o să fie la fel şi azi) debitînd o colecţie de platitudini, cu un aer preţios. Talpeş presară aceste platitudini cu atacuri la adresa Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, ceea ce întăreşte suspiciunile celor care l-au socotit ”omul ruşilor”. Eu, unul, socotesc că ruşii ar fi putut găsi pe cineva mai bun…

1999 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / EXCLUSIV Generalul Talpeş şi patriotismul ca afacere

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Generalul Talpeş şi patriotismul ca afacere: din banii delapidaţi, pentru o tipografie destinată ”fraţilor basarabeni”, s-au luat vaci de lapte…

Talpeş şi ”ordinea organizată”

”Umanitatea vine din această condiţie a dezordinii şi a fost o dezordine incipientă în lupta asta”, zice Talpeş la ”Culisele statului paralel”, asociind Geneza în lectură proprie, cu serviciile secrete şi statul. Mai zice apoi, de ne cutremurăm în faţa unei asemenea înţelepciuni, că ”ordinea este organizată şi ordinea trebuie susţinută”. Şi-o ţine tot aşa… Asupra ”gogoşilor” generalului Talpeş difuzate în interviul-fluviu de la Realitatea TV voi reveni  pe larg, într-o analiză viitoare.

Înmărmurirea şi diferenţa cu care e ascultat debitînd cugetări adesea apropiate de absurd sînt însă şi răsplătite cîteodată, cînd generalul Ioan Talpeş, fost consilier al preşedintelui Iliescu pe probleme de apărare şi Securitate naţională şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe atacă la baionetă fie NATO, fie UE.

Despre Uniunea Europeană  asigură că ea e cea care pune premieri în România, iar despre secretarul adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, românul Mircea Geoană ne sugerează că acesta, prin tată şi soacră, ar fi avut legături cu serviciile secrete sovietice.

Aceste atacuri, nici măcar subtile, arată – pentru cei care uitaseră – de unde vine şi cine este Ioan Talpeş: unul din cei mai apropiaţi ”colaboratori” ai lui Ilie Ceauşescu, fratele dictatorului, la Institutul de Istorie şi Teorie Militară, apoi cu o ascensiune fulminantă, după 1989, direct în proximitatea noului preşedinte Ion Iliescu, cel care l-a numit în fruntea SIE. Oficial, nu avea nicio competenţă în domeniu.

Spre deosebire de ceilalţi, Talpeş nu intrase pe poarta de la Cotroceni pe valul ”emanat” de Revoluţie, ci mult mai discret, pe o listă, care i-a fost dată noului preşedinte ales Ion Iliescu ”de sus de tot”, prin oamenii săi, care-i asigurau ”interfaţa” cu Moscova pe linia ”serviciilor”, generalii Vasile Ionel şi Marin Pancea. Nu ştim (încă) de ce natură vor fi fost serviciile care-i erau astfel recompensate lui Talpeş, dar nu e greu de imaginat, zic specialiştii, că înainte de 1989 GRU şi KGB ar fi fost evident interesate să aibă un om pe lîngă fratele ”inteligent” al lui Nicolae Ceauşescu, pe care să-l poată exploata informativ şi chiar influenţa.  

”Statul paralel” al afacerilor din SIE, patronat de Talpeş

Ioan Talpeş este omul care a condus Seriviciul de Informaţii Externe timp de patru ani, într-o epocă în care România era ultima ţară care încerca să mai salveze cîte ceva din ruinele colaborării cu Moscova, în Pactul de la Varşovia (să ne amintim de ”afacerea Firul Roşu”), în vreme ce o vira spre NATO. Acum, generalul Talpeş ”vinde gogoşi”, cum se spune, în emisiunea de la ”Realitatea TV”, în care dacă ar fi să vorbească pe subiectul ei, ”Culisele statului paralel” şi să fie într-adevăr sincer, protagonistul ar putea ajunge din emisie direct în arest.

Sub comanda lui Talpeş, Serviciul de Informaţii Externe a continuat ascensiunea şi a sporit puterea unor ofiţeri care se remarcaseră înainte de 1989, în spionaj împotriva unor ţări NATO şi a Alianţei în mod direct, fiind proveniţi din celebra ”reţea Caraman”, moştenită de la predecesorul său la comanda SIE. Totodată, sub Talpeş SIE a cunoscut, potrivit unor raporarte interne, un grad maxim de deprofesionalizare şi a ajuns practic o antrepriză de afaceri necurate, cu BANCOREX-ul la butonieră şi un ”releu” al legăturilor dintre aceste afaceri şi politicienii puterii pedeseriste.

Sub generalul Talpeş s-a realizat o majoră proliferare a corupţiei în interiorul SIE, culminînd cu cooptarea lui Răzvan Temeşan, preşedintele Bancorex, ca ofiţer al serviciului, pentru a asigura ”linie directă” la creditele băncii pentru oamenii serviciului şi chiar în beneficiul său personal (cum am arătat în alte articole, Ioan Talpeş a luat şi el credite preferenţiale de la Bancorex).

Despre afacerile acestea am vorbit şi voi mai vorbi, lista e atît de lungă, încît nici nu ştii cu ce să începi… Doar Talpeş tace şi nu scote un cuvînt despre ele, deşi le cunoaşte prea bine. Cum nu vorbeşte nici despre celebrul ”scandal Hernu”, ori alte treburi murdare, petrecute în ”parohia” sa, cîtă vreme a condus-o. De ce? Pentru că pe unele dintre acestea le-a gestionat personal, pe altele le-a cauţionat, ori le-a îngăduit.

Încep cu exemple, despre care n-am auzit vorbindu-se la ”Culisele statului paralel”. Generalul Talpeş cunoştea în detaliu toată reţeaua de afaceri dezvoltată de fostul său coleg de facultate, generalul Alexandru Tănăsescu, reactivat din reţeaua de spionaj împotriva NATO a lui Mihai Caraman. Totuşi, Talpeş l-a numit pe acesta prim-locţiitor al său.

Tănăsescu era adînc implicat în afaceri socotite de unele cadre SIE ”de tip mafiot”, pe care Talpeş le-a tolerat cu bună ştiinţă. Veneau însă şi recompense, la schimb: ”atît în cadrul SIE, cît şi în unele medii din Constanţa, se comentează că, urmare acestor relaţii, fratele generalului Talpeş, pe nume Talpeş Gheorghe, a ajuns dintr-un simplu ospătar, unul dintre capii lumii mafiote din acest oraş”. Protejat de Tănăsescu, fratele generalului din fruntea SIE n-a mai avut niciun fel de probleme. Deşi generalul Costică Voicu spunea că Gheorghe Talpeş ”ar urma să fie arestat”, aşa ceva nu s-a întîmplat niciodată.

Şi nu este singurul exemplu: Talpeş n-a vorbit la ”Culisele statului paralel” nici de modul în care fiul lui Codru a făcut Academia de Poliţie, nici cine l-a ajutat să intre şi să o termine, nici cum au fost recompensaţi aceştia. O să spun doar că Aurel Ceciu, fostul şef al ”logisticii” de la Academie a ajuns şef al logisticii la SIE – prilej de îmbogăţire, cu prilejul lucrărilor de amenajare la noul sediu al serviciului. Dar despre toate acestea o să relatez într-o altă ocazie. Cînd e vorba de afacerile din SIE în timpul lui Talpeş, nici nu ştiu de unde să încep…

Talpeş n-a vorbit la ”Culisele statului paralel” despre desele deplasări în străinătate, alături de fostul prim-locţiitor al său, generalul Alexandru Tănăsescu. Au plecat de multe ori împreună cu soţiile (în Turcia, Italia, SUA etc.), unele deplasări fiind foarte costisitoare şi s-au transformat practic în excursii. Vă daţi seama ce ochi au făcut omologii lor din serviciile secrete, cînd i-au văzut pe cei doi generali, sosind la braţ cu nevestele. Multe din aceste ”excursii operative” erau finanţate de Răzvan Temeşan, prin intermediul coloneilor SIE Ion Giotoiu şi Nicolae Boroi, cei doi fiind adînc implicaţi în ”cîmpul tactic” de afaceri SIE-Bancorex.

Ultima vizită a cuplului Tănăsescu – Talpeş în străinătate s-a derulat chiar în decembrie 1996, după cîştigarea alegerilor de către Conenţia Democratică şi a inclus Franţa, Mexic, Canada şi SUA şi a avut un socp bine determinat: să capete susţinere, pentru a rămîne în funcţii. S-au întîlnit inclusiv cu reprezentanţi CIA, cu care s-a încheiat un tîrg nici astăzi pe deplin elucidat. Cert e că Talpeş a fost acuzat de ofiţeri ai spionajului românesc de trădare. A trădat sau a intoxicat, acestea sînt adevăratele culise ale unei lumi pe care generalul Talpeş o cunoaşte foarte bine şi de care bineînţeles că nu vorbeşte.

Tipografia de un milion, transformată în vaci de lapte

Vorbeşte între timp pe săturate despre Patrie. Ai spune că îi curge patriotism prin vene. Deşi nu s-a dat în lături să deconteze ”fraude patriotice”, cum ar fi ajutorarea românilor de peste Prut, în numele căreia unii din subalternii săi au făcut bani frumoşi. 

Una dintre operaţiunile Serviciului de Informaţii Externe, deruată la mijlocul anilor ’90 din considerente patriotice, a urmărit dotarea editurilor şi ziarelor româneşti din Republica Moldova cu o tipografie. N-aş fi vorbit despre asta, pentru a nu le da apă la moară ”ruşilor”, dar lucrurile se ştiu deja demult acolo. Acţiunea în sine ar fi fost o activitate utilă, numai în cazul în care s-ar fi luat ”măsuri ferme de protecţie”, pentru ca aceştia să nu afle. Ceea ce nu s-a întîmplat. Ca acoperire, s-a ales metoda ca această tipografie să figureze ca fiind dată în leasing pe o perioadă nedeterminată, de către un partener străin (deci nu România), dar metoda n-a rezolvat această problemă şi ar fi putut aduce chiar grave prejudicii, avînd în vedere faptul că ”organele de specialitate” ruse controlau în mod eficient structurile informative şi statale moldovene.

S-a cheltuit cu această ocazie suma de cca. 1.000.000 (un milion) de dolari. Banii au fost plătiţi, cu aprobărle necesare date de Ioan Talpeş din fondul operativ al SIE. De derularea operaţiunii s-a ocupat colonelul Ion Giotoiu, care a fost angrenat în această acţiune pentru a identifica firma străină care a făcut acel ”leasing”. 

Tipografia care a ajuns să funcţioneze la Chişinău ”pentru a fi folosită la editarea de materiale care să contribuie la grăbirea procesului firesc de unire a României cu Republica Moldova” era însă una la mîna a doua, cumpărată se pare din India, al cărei preţ nu putea fi cu mult mai mare de 100.000 dolari. Restul banilor s-au împărţit. Grosul banilor i-a luat, fireşte, Giotoiu, ceea ce-l făcea pe un ofiţer SIE să raporteze, în 1997: ”Oare fabrica de prelucrat produse lactate, cele cca. 100 vaci de rasă, sutele de hectare de pădure etc achiziţonate de Gioitoiu din aceşti bani şi alţii, astfel detrunaţi, sunt pentru a sprijini acţiunile SIE şi promovarea intereselor naţionale? În niciun caz”. O altă parte consistentă din bani i-a primit generalul Tănăsescu, iar totul s-a petrecut sub privirile senin-interesate ale lui Talpeş. Cunoscîndu-i pasiunea pentru antichităţi, Giotoiu (a cărei soţie Olimpia a fost şi ea angajată de generalul Ioan Talpeş în SIE) a ştiut, ca şi alţi colegi de braslă, să o alimenteze.

Patriotismul face, nu-i aşa, casă bună cu dragostea pentru istorie, pentru obiectele cu valoare istorică mai ales.

Solidariatate de breaslă şi vile în SIE

Acestă reţea din Serviciul de Informaţii Externe, care a transformat şi iubirea de patrie într-o afacere s-a bazat, sub Talpeş, pe o solidaritate de breaslă, care a stat la temelia bunăstării tuturor. Dau cîteva exemple, urmînd să continui – sînt prea multe pentru un singur articol…

Generalul de divizie Victor Nănescu, un veteran al SIE (alias Banu – numele său conspirativ), readus în funcţia de locţiitor al directorului, deşi trecuse bine de 60 de ani era considerat  ”de neînlocuit” după opinia lui Tănăsescu, însuşită şi de Talpeş, succesorul lui Caraman, care îl reactivase după 1990.

Ieşit din serviciu la 68 de ani, în octombrie 1995, îşi însuşise o casă conspirativă a Securităţii din strada Miciurin, fostă proprietate a Securităţii, pe care a cumpărat-o pe numele său ”legendat” („Popescu Alexandru”), revînzîndu-şi-o sieşi, pe numele real. Cu tot cu moblier şi tablouri de patrimoniu, în ea. Cînd i s‑a cerut să o returneze, a ameninţat că, dacă nu îi este lăsată, poate cîştiga o alta rapid, vînzînd informaţiile la care a avut acces, de‑a lungul timpului. Dar nimeni n-a mai insistat să o dea înapoi, tocmai în numele solidarităţii de breaslă, de care am vorbit.

Talpeş ar fi trebuit să sesizeze Parchetul Militar. Dar Nănescu şi el aveau un prieten comun, pe generalul Vasile Ionel, ”omul ruşilor” de la Cotroceni. Ambii au protejat o întreagă reţea de ”credincioşi” ai ”cauzei”, în SIE.

Colonelul Costică Ştefan, fost ofiţer la unitatea anti-KGB 0110, care a dezertat la colegii aflaţi de cealaltă parte a baricadei şi le-a dat dosarele tuturor celor urmăriţi (Voican-Voiculescu, Măgureanu, Militaru şi chiar Iliescu) şi-a făcut vilă în cei şase ani de şefie la Cadre în SIE, fiind ajutat cu pămînt de un coleg, tot din ”reţeaua Caraman”, protejată de succesorul său, generalul Talpeş. Colonelul Nicolae Gafiţa l‑a ajutat să facă un transfer de titlu de proprietate pentru pămînt, tocmai din Moldova lîngă Bucureşti, cu sprijinul direct al ministrului Agriculturii de atunci, Ioan Oancea. Generalul Silinescu şi‑a făcut vilă la Mihăileşti, generalii Tănăsescu şi Angheluţă în pădurea Tunari, Gafiţa la Afumaţi, iar generalul Dumitru Ciobanu la Cheia, în Prahova, în vecinătatea generalului Caraman.

Cu partea sa din banii deturnaţi ”patriotic” din achiziţionarea tipografiei din republica Moldova, colonelul Giotoiu a contribuit la ridicarea unui bloc cu trei nivele în strada Plantelor, finalizat în 1996. Acolo, în apartamente de lux, familia Giotoiu locuia alături de Răzvan Temeşan şi de fiul acestuia, iar un alt apatament era destinat fiului generalului Alexandru Tănăsescu, mîna dreaptă a lui Talpeş.

”Culisele statului paralel” sînt întunecate şi adînci. Acolo îl vedem pe generalul-colecţionar de antichităţi Talpeş inclusiv întîlnindu-se cu Omar Hayssam la Paris, într-o cameră de hotel şi ”studiind” împreună o preţioasă statuetă de aur a regelui babilonian Hammurabi, ”dispărută” din tezaurul irakian al lui Saddam Hussein.

Dar la emisiune nu-l veţi auzi pe Ioan Talpeş vorbind despre aceasta. Ci doar spunînd că  ”umanitatea vine din această condiţie a dezordinii”. Pentru el, aşa o fi fost.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici