PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Soluţia criminală a ”corectitudinii politice”. Cazul Portland

Societatea de mîine, aşa cum o văd ”progresiştii” se arată deja a fi un eşec. Dictatura minorităţilor pe care vor să o exerseze din nou, aşa cum au făcut-o bolşevicii lui Lenin în 1917, dar de astă dată sub un alt drapel, înlocuind sloganul ”dictaturii proletariatului” cu ”corectitudinea politică”, nu poate fi viabilă. Ea dă naştere deja la aberaţii. Nu poţi schimba istoria, dărîmînd statui şi nu poţi anula o nedreptate, printr-un act de violenţă. Ceea ce, în ultimă intanţă s-a obţinut prin aplicarea în practica socială a ”corectitudinii politice” a fost numai o fragilizare a democraţiei prin anarhie, crearea unui climat de insecuritate pentru cetăţean, instaurarea unei stări de haos, pe fundalul căreia a avut cîştig de cauză un singur element: creşterea criminalităţii. ”Corectitudinea politică”, altfel spus, în ultimă instanţă, se dovedeşte a fi o soluţie criminală. Cel puţin aşa se văd lucrurile, la o analiză istorică a celor petrecute în ultimii doi ani, în oraşul american Portland.

4936 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Soluţia criminală a ”corectitudinii politice”. Cazul Portland

Soluţia criminală a ”corectitudinii politice”

Frustrările lui Callie Riley

Statele Unite au fost în ultimii doi ani, în paralel cu evoluţia pandemiei, ţinta unui val de proteste, cele mai multe aparţinînd mişcării Black Lives Matter şi a altor organizaţii afiliate, asociate, independente, dar unite sub aceeaşi largă pălărie a ”progresismului”. Uciderea lui George Floyd, în cursul arestării sale de către un poliţist în 25 mai 2020, a fost cea care a detonat un butoi de pulbere, alimentat în cursul ultimilor ani de discursul ”academic” asupra ”corectitudinii politice”, care s-a extins cu repeziciune, din cultură şi presă, la lumea filmului şi în mediile corporatiste. În febra închinării la colţuri de stradă şi pe stadioane, în onoarea celui ucis, altfel un infractor cu cazier care a ajuns simbol global al luptei împotriva rasismului, în urma unei ample campanii de presă şi internet, purtată de o armată de ”influenceri”, deci, un erou mondial, a fost scăpat din vedere tocmai epicentrul de unde a pornit acest tsunami al ”corectitudinii politice”: oraşul Portland, cel mai mare din statul american Oregon.

Aici, lucrurile nu s-au calmat deloc, deşi autorităţile au făcut cam tot ce-au vrut protestatarii. Manifestaţiile, extrem de violente ale minorităţii, sub stindardul BLM, deşi au avut loc într-un oraş american în care predomină albii, n-au fost împiedicate de nimic, cu tot caracterul lor violent. Nu le-au putut împiedica nici autorităţile federale, trimise în Portland de fostul preşedinte Trump, pentru a calma spiritele. Dimpotrivă, s-a pus gaz pe foc, iar autorităţile locale au căzut şi ele, rînd pe rînd, în genunchi în faţa manifestanţilor. Tulburările, devenite zilnice şi intrate într-un fel de maraton al protestelor nu s-au oprit, deşi şi-au pierdut suflul iniţial. Oricum, ele şi-au atins ţinta, astfel încît reprezentanţi ai manifestanţilor şi-au putut impune punctul de vedere, în faţa autorităţilor. De pildă, s-a decis, în urma presiunii străzii, să se reducă drastic fondurile poliţiei – cu 15 milioane de dolari. Ţinta, stabilită în luna iunie a anului trecut, cînd s-a votat bugetul Consiliului local, era de nu mai puţin 50 de milioane de dolari, care să fie deturnaţi din fondurile poliţiei către alte proiecte ”cetăţeneşti”, din totalul bugetului aprobat, de 5,6 miliarde de dolari.

A fost ”frustrant pentru mine, ca organizator”, a remarcat Callie Riley, analist de comunicaţii şi politici la Unite Oregon, organizaţia care a iniţiat acest demers de reducere a bugetului poliţiştilor. Riley şi-a folosit ”abilităţile şi experienţele sale în sprijinul organizatorilor comunităţii noastre din prima linie, concentrându-se pe comunicare şi cercetare”, după cum e prezentată pe platforma ”United Oregon”, care mai arată că ”în timpul liber, Calliei îi place să citească, să facă drumeţii şi să-şi picteze unghiile în culori flamboyante”. Demonstraţii au avut loc şi înainte, şi după votarea acestui buget. Frustrarea lui Callie Rilley la aflarea veştii că nu i s-au îndeplinit doleanţele, s-a transformat în demonstraţii în faţa casei primarului Wheeler, din nord-vestul oraşului Portland. Până la miezul nopţii, s-au alăturat sute de oameni, care au început să blocheze străzile din preajmă.  Abia după ora 5:30, poliţia a curăţat locul, unde mai erau aproximativ 50 de protestatari, până la acel moment. Ted Wheeler a ajutat la curăţarea resturilor.

Manifestaţiile au continuat şi după alegerea lui Joe Biden, ba chiar mai multe demonstraţii au avut loc în oraş pe 4 iulie, inclusiv un miting „Anti-Ziua Independenţei”, organizat de Centrul pentru studenţi şi comunităţi amerindiene al Universităţii de Stat din Portland. Acestea au reprezentat şi exprimat sprijinul indigenilor pentru americanii de culoare; a urmat un marş al organizaţiilor de motocilişti din oraş şi în aceeaşi noapte câteva sute de oameni s-au adunat într-o piaţă centrală, lansînd focuri de artificii, direct către Palatul de Justiţie.

Atacurile violente ale manifestanţilor au vizat atît sedii, cît şi personal al autorităţilor poliţieneşti şi judiciare, care au fost adesea umilite. Pe 18 iulie anul trecut, protestatarii s-au adunat în partea de nord a sediului Poliţiei din Portland, batjocorindu-i pe ofiţeri şi  distrugînd vehicule de patrulare. La fel s-a întîmplat şi în noaptea care a urmat, cînd „zeci de oameni cu scuturi, căşti, măşti de gaz, bîte şi crose de hokey” au avansat într-un asediu asupra tribunalului american”, după o descriere a Poliţiei, clădire care era înconjurată cu garduri de protecţie. Pe la miezul nopţii, manifestanţii, ajunşi în apropiere, au incendiat porticul Tribunalului.

Portland, bastionul liberalismului, se clatină

Şirul devastărilor a fost mult mai lung şi, cu un obicei împămîntenit deja al protestatarilor neomarxişti, au vizat inclusiv statuile. Pe 14 iunie anul trecut, a fost dărîmată de pe piedestal o statuie a lui Thomas Jefferson, ”părinte-fondator” al Americii. Patru zile mai tîrziu, s-a întîmplat la fel cu o statuie a primului preşedite american, George Washington, iar pe 1-2 iulie a fost devastată o veche fîntînă arteziană, în mijlocul căreia se afla un elan de bronz: nicio logică, niciun discernămînt, în afară de faptul că n-au avut la îndemînă statui de ”exploatatori de sclavi”, precum în alte oraşe. Să nu mai vorbim de clădiri publice, precum Tribunalul, care a suferit mai multe rînduri de distrugeri, pe parcursul celor doi ani de manifestaţii. Pagubele în bani sînt încă greu de estimat, într-un total.

De obicei, atunci cînd au avut loc, manifestaţiile au pornit rapid, prin convocări virtuale, din partea unor organizaţii care, spre deosebire de Rilley şi al său ”United Oregon”, nu au lideri identificabili. Conturile de Facebook şi Twitter asociate Frontului de Eliberare a Tinerilor din Pacific Northwest (sau Frontul de Eliberare a Tinerilor PNW) au servit drept „centre de informare”, pentru ”partajarea planurilor de protest”. Grupul se descrie ca o „reţea descentralizată de tineret, colectivă, autonomă, dedicată acţiunilor directe spre eliberarea totală”. Simbolul ei e un steag negru, precum cel anarhist, de acum un veac şi jumătate. Aceste conturi de Facebook şi Twitter ale grupurilor protestatare au fost create simultan, în februarie 2017 – coincidenţă, în aceeaşi perioadă începeau la Bucureşti manifestaţiile de stradă împotriva ”Ordonanţei 13”.

Deşi Callie Railey n-a fost satisfăcută integral în pretenţiile organizaţiei sale ”United Oregon” cu privire la bugetul poliţiei, chiar şi cele 15 milioane au fost deajuns. De fapt, nici n-a fost vorba doar de bani – ci asta a fost picătura care a umplut paharul, de cealaltă parte a baricadei, în rîndurile forţelor de ordine. Mulţi poliţişti au demisionat, încă de anul trecut, alţii au fost restructuraţi. ”Avem ofiţeri de poliţie care, când merg din districtul lor până la maşină, sunt urmăriţi cu maşinile de oameni, care-i ameninţă că-i omoară pe ei, pe familiile lor”, a relatat sergentul Aaron Schmautz, preşedintele asociaţiei poliţiei din Portland, la capătul a doi ani de umilinţe, de cînd au început protestele.

Rezultatul statistic este însă mult mai profund şi arată în adîncurile societăţii o viciere generală a sistemului, care a cedat la presiunea ”democratizării” sale, în numele ”corectitudinii politice” şi în sensul satisfacerii doleanţelor reprezentanţilor minorităţilor:  în Portland, în 2021, s-a anunţat chiar zilele trecute, a fost doborât recordul de omoruri, care fusese stabilit în 1987. Faptul e pus în legătură directă cu reducerea finanţării poliţiei şi cu protestele care au început în mai 2020.  Portland, socotit ”bastion liberal” pe coasta de vest a Americii, se clatină.

Cu un număr record de 80 de omoruri şi peste 1.100 de atacuri armate, a depăşit cu mult recordul anterior, din 1987, cînd se înregistra cea mai înaltă rată, de pînă atunci – şi pînă mai ieri, de 65 de omoruri. În 2020, în urma reducerilor bugetare de la poliţia metropolitană, în Portland s-a desfiinţat şi Departamentul pentru Prevenirea Crimelor, iar acum rezidenţii se plîng de viaţa nesigură şi de faptul că violenţele şi crimele fac parte din peisajul cotidian. Asta nu se întîmplă într-un oraş multientic.

Portland este un oraş în care protestatarii progresişti, cei ce au criticat faptul că poliţia oraşului îi lua în vizor în mod disproporţionat pe oamenii de culoare, are o majoritate albă. Oraşul este unul dintre cele mai ”albe” etnic, din Statele Unite. Dar e şi bastion al ”progresismului” liberal, iar de acum şi-a învins şi propriul record, la criminalitatea cu violenţă. Acesta, sigur, nu e un sens, ori semn al progresului. Ci un indicator al locului spre care duc sensul istoriei noii politicieni, inclusiv de la noi, care vor neapărat ”să schimbe” lumea şi nu s-o îndrepte.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici