Experții în lucrări hidrotehnice avertizează: Criza Dunării cere soluții pe termen lung, nu doar măsuri de urgență

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Specialiștii în domeniul barajelor, lucrărilor hidrotehnice și gospodăririi resurselor de apă, atrag atenția că actuala criză scoate din nou în evidență vulnerabilități cunoscute de mulți ani și că măsurile de urgență nu pot înlocui investițiile și soluțiile tehnice pe termen lung.

Astfel, Comitetul Național Român al Marilor Baraje (CROMB) propune constituirea unui grup tehnic interinstituțional care să analizeze soluțiile pe termen scurt, mediu și lung și să sprijine identificarea celor mai potrivite măsuri.

Debitul Dunării a scăzut sub 40% din normal

Marți, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, față de media multianuală a lunii august, de 3.900 metri cubi pe secundă, reprezentând mai puțin de 40% din valoarea normală pentru această perioadă. În aceste condiții, reactorul 1 al Centralei Nucleare Cernavodă este în continuare oprit, iar reactorul 2 funcționează normal. Dacă nivelul Dunării va continua să scadă, ar putea fi necesară însă și oprirea celui de-al doilea reactor.

Patru barje vor fi scufundate astăzi în Dunăre pentru a crește debitul spre Centrala de la Cernavodă. Nivelul apei a urcat cu doi centimetri după detonarea stâncii Pârjoaia

Râul care sfidează seceta. De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea și restul României seacă

Debitele reduse afectează și producția de energie în hidrocentrale. Potrivit CROMB, situația arată cât de importantă este gospodărirea apelor pentru securitatea energetică. Apa din Dunăre este esențială pentru hidrocentrale și Centrala Nucleară Cernavodă, dar și pentru navigație, irigații, alimentarea cu apă și ecosisteme.

CROMB: Intervențiile în albia Dunării trebuie bazate pe studii

Măsurile de urgență sunt necesare în situații critice, spun specialiștii CROMB, însă orice intervenție în albia Dunării trebuie pregătită pe baza unor studii și monitorizată înainte, în timpul și după execuție. De asemenea, trebuie analizat impactul asupra nivelului și cursului apei, navigației, ecosistemelor și infrastructurii existente.

„Eficiența unei asemenea măsuri nu se judecă prin amploarea operațiunii, ci prin răspunsul măsurat al albiei”, transmite CROMB. Cu alte cuvinte, important nu este cât de mare este intervenția, ci dacă aceasta îmbunătățește nivelul apei fără să afecteze navigația, mediul sau lucrările existente.

Problema este cunoscută încă din 2003

Actuala criză a fost provocată de secetă, însă experții în lucrări hidrotehnice spun că vulnerabilitatea sistemului este cunoscută de mai bine de 20 de ani.

În 2003, nivelul foarte scăzut al Dunării a dus la oprirea reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, singurul aflat atunci în funcțiune. După acel episod, au fost analizate mai multe soluții pentru asigurarea apei necesare răcirii centralei, inclusiv redistribuirea debitelor între Brațul Bala și Dunărea Veche și realizarea unor lucrări hidrotehnice.

Una dintre soluțiile analizate în 2007 prevedea construirea unui prag mobil, care să permită reglarea nivelului apei, și instalarea unei stații suplimentare de pompare. Potrivit calculelor de atunci, această variantă ar fi crescut siguranța alimentării cu apă de răcire a centralei de la 89% la 97% și ar fi asigurat necesarul de apă pentru funcționarea tuturor celor patru reactoare prevăzute în proiectul centralei.

CROMB subliniază însă că proiectul nu mai poate fi aplicat în forma de atunci, deoarece între timp s-au schimbat normele, tehnologiile și condițiile de mediu. Specialiștii spun însă că existența lui demonstrează un lucru important: problema este cunoscută de aproape două decenii, au existat soluții tehnice, însă investițiile au fost mereu amânate.

Soluțiile vechi trebuie reevaluate

Experții în lucrări hidrotehnice spun că nu susțin automat construirea unui anumit baraj sau a unei anumite lucrări, ci cer ca toate variantele să fie analizate pe baza datelor și condițiilor actuale. Potrivit acestora, proiectele mai vechi trebuie actualizate folosind informații hidrologice și climatice recente și evaluări privind impactul asupra mediului, navigației și riscului de inundații.

De asemenea, experții în lucrări hidrotehnice consideră că merită reluată analiza proiectelor istorice pentru amenajarea Dunării Inferioare, care urmăreau să asigure în același timp producția de energie, navigația, irigațiile și un control mai bun al nivelului apei.

Organizația își pune expertiza la dispoziția autorităților pentru a evalua aceste proiecte și alte posibile soluții. „O intervenție de urgență poate cumpăra timp, dar numai o soluție tehnică pregătită și dusă la capăt poate construi reziliență”, transmite CROMB.