1 Mai în întreaga lume: Revendicările salariale, tema centrală a manifestaţiilor - VIDEO

În Polonia, cea mai mare confederaţie sindicală, OPZZ, a anunţat că a renunţat în acest an la tradiţionalul marş de 1 Mai la Varşovia pentru a nu perturba ceremoniile legate de beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea.

Sărbătoarea Muncii a luat o turnură mai degrabă politică în Rusia, unde partidele pro-Kremlin au profitat de ocazie pentru a face o demonstraţie de forţă în apropierea unor importante scadenţe electorale, cu sloganuri ca "Medvedev! Putin! Hai Rusia!".

Pentru autorităţile ruse, criticate pentru dispersarea violentă a mai multor manifestaţii ale opoziţiei în ultimele luni, aceste reuniuni sunt o ocazie de a afişa o formă de respect faţă de libertatea de exprimare.

Homosexualii au primit însă interdicţie de a defila în centrul oraşului Sankt-Petersburg.

În Africa, Sărbătoarea Muncii le-a permis sindicatelor să le predea autorităţilor "caiete de doleanţe", cum a fost cazul în Benin sau Togo.

În Tunisia, unde mişcarea populară a înlăturat de la putere regimul în februarie, străzile din Tunis erau calme. La Alger, singurele manifestaţii erau cele ale suporterilor de fotbal înaintea unei finale a Cupei Algeriei, în 2011.

În Maroc, tineri, sindicalişti dar şi membri ai Mişcării 20 februarie, care cer mai multă democraţie, urmează să protesteze în mai multe oraşe. Aproximativ 3.000 de manifestanţi au defilat la Rabat, scandând "Jos despotismul" şi "Destul cu marginalizarea".

În Asia, la mai puţin de două luni de la accidentul de la centrala Fukushima, ziua de 1 Mai a dat naştere la două manifestaţii antinucleare la Tokyo.

La Hong Kong, 1 Mai corespunde cu intrarea în vigoare a salariului minim în acest teritoriu aparţinând Chinei. Fixat la 28 de dolari de Hong Kong pe oră (2,43 de euro), acesta constituie un pas înainte dar este insuficient pentru traiul zilnic al unei familii, potrivit sindicatelor, care au reunit 4.000 de manifestanţi.

Salariile erau în centrul revendicărilor şi în Filipine, în timp ce preţurile produselor de primă necesitate cresc rapid.

La Seul, în Coreea de Sud, peste 50.000 de manifestanţi au cerut o securitate sporită a locurilor de muncă şi creşteri salariale, estimând că inegalităţile cresc.

În Spania, a cărei economie se străduieşte să iasă din criză şi unde şomajul afectează o persoană activă din cinci, sindicatele au prevăzut peste 80 de manifestaţii, cea mai mare urmând să aibă loc la Valencia (est).

În Grecia, unde populaţiei i se cer sacrificii fără precedent de un an, mii de manifestanţi s-au reunit la Atena pentru a protesta faţă de noi măsuri de austeritate.

În acelaşi timp, în Portugalia, în pline negocieri privind un plan de ajutor financiar cerut UE şi FMI, sindicatele vor o manifestaţie de forţă înaintea anunţării unor noi măsuri de austeritate.

În Franţa, mii de salariaţi au început să defileze duminică dimineaţă pentru celebrarea Zilei internaţionale a muncitorilor. Extrema dreaptă, sub conducerea lui Marine Le Pen, se aşteaptă la mai mulţi participanţi la manifestaţiile sale de 1 Mai decât în 2010.

În Belgia, uned criza economică şi socială este dublată de o criză politică fără precedent, problemele salariale şi ale bonusurilor primite de unii lideri a polarizat principalele intervenţii în tabăra de stânga.

Preşedintele sindicatului socialist FGTB Rudy De Leeuw a apărat indexarea automată a salariilor în conformitate cu preţurile practicate în Belgia, pusă la îndoială în special de Banca Centrală Europeană.

La Berlin, unde mii de manifestanţi au defilat în calm, preşedintele DGB, Michael Sommer, a avertizat împotriva dumpingului salarial şi tentaţiei angajatorilor de a folosi mâna de muncă din Europa de Est, pe fondul deschiderii pieţei muncii către ţările care au aderat la UE în 2004.

Aproximativ 10.000 de persoane au defilat duminică şi la Zurich, în nordul Elveţiei, la apelul sindicatelor şi partidelor de stânga, în timp ce grupările de extremă stânga au încercat să împiedice discursul preşedintei ţării.