ANALIZĂ: Obama revine la o utilizare limitată a forţei, odată cu raidurile din Somalia şi Libia

Cele două operaţiuni, aproape concomitente, efectuate în acest weekend în Somalia şi Libia împotriva unor islamişti acuzaţi de terorism, au avut loc la puţin timp după ce Statele Unite au lăsat deoparte ameninţările cu o intervenţie militară împotriva regimului sirian, acuzat că se află la originea atacului chimic de pe 21 august, soldat cu sute de morţi.

Preşedintele Obama a supervizat aceste raiduri în ziua în care ar fi urmat să se afle în Asia, în cadrul unui turneu de patru zile, anulat din cauza crizei bugetare care continuă la Washington.

Secretarul american al Apărării Chuck Hagel a declarat că aceste operaţiuni vor arăta în mod clar lumii că Statele Unite vor continua să "menţină o presiune constantă asupra grupărilor teroriste", fără să excludă noi raiduri de acest tip.

În Libia, forţele speciale americane l-au capturat pe Abu Anas al-Libi, căutat de Statele Unite pentru rolul pe care l-a jucat în atentatele sângeroase din 1988 împotriva ambasadelor americane din Tanzania şi Kenya, care s-au soldat cu peste 200 de morţi.

În Somalia, Washingtonul a lansat un raid vizând un islamist care face parte din gruparea islamistă shebab. Aceasta a revendicat atacul sângeros comis în urmă cu două săptămâni împotriva unui centru comercial de la Nairobi, soldat cu cel puţin 67 de morţi.

Cele două raiduri îndrăzneţe sunt diferite de războaiele clasice, care implică trimiterea de trupe pe teren, pe care Obama a promis că le va evita, dar şi de atacurile cu avioane fără pilot, o tactică destul de controversată utilizată în special în Pakistan.

Interesul faţă de aceste raiduri constă în faptul că ele permit, în general, atât evitarea unui număr prea mare de victime civile, spre deosebire de atacurile cu avioane fără pilot, cât şi capturarea persoanelor căutate cu scopul de a fi interogate, notează Seth G. Jones, un expert în domeniul luptei împortiva terorismului din cadrul RAND Corp., un grup de studiu şi reflecţie cu sediul la Washington.

El avertizează totodată faţă de riscurile unei extinderi la nivel internaţional a ţintelor extremiştilor shebab, care consideră Kenya şi Tanzania inamicele lor, dar care şi-au limitat până în prezent angajamentul direct împotriva Statelor Unite.

"Este necesar ca Statele Unite să dea dovadă de prudenţă, atacând în mod direct (islamiştii) shebab, deoarece acest lucru deschide calea posibilităţii ca aceştia din urmă să încerce, atunci, să atace în mod direct Statele Unite în Africa de Est, adică dincolo de această regiune", a subliniat el.

O serie de americani de origine somaleză s-au alăturat extremiştilor islamişti, un exemplu rar de radicalizare a tinerilor americani din a doua generaţie.

Jones trasează totodată o paralelă cu atentatul eşuat cu maşină-capcană din 2010, în Times Square, la New York, în care au fost implicaţi talibani pakistanezi. Gruparea Tehreek-e-Taliban a acţionat mai degrabă la nivel "local" înaintea eliminării liderului ei, Baitullah Mehsud, în 2009, într-un raid cu un avion american fără pilot, a remarcat el.

Statele Unite au început să îşi reducă atacurile cu avioane fără pilot în Pakistan, care au contribuit la crearea unui puternic sentiment antiamerican în această ţară. Peste 100 de persoane au fost ucise anul acesta, în aproximativ 20 de atacuri cu avioane fără pilot comise în Pakistan, faţă de 679 de persoane ucise în 101 atacuri comise în 2010, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP.

Însă diferenţa faţă de atacurile cu avioane fără pilot în cazul raidurilor efectuate de forţe speciale, inclusiv Navy Seal - comandouri de elită din cadrul Marinei, comportă riscul unor pierderi pentru trupele americane, deşi Washingtonul afirmă că nu a înregistrat vreo pierdere în Libia sau Somalia în acest weekend.

Din acest motiv, ar fi mai prudent ca preşedintele Obama să recurgă cu parcimonie la Navy Seal, chiar dacă este mai uşor din punct de vedere politic, îndeamnă, pe de altă parte, Steven Bucci, din cadrul grupului conservator de reflecţie Heritage Foundation.

Obama a autorizat operaţiunea care a condus la moartea lui Osama ben Laden, dar nu şi-a ascuns niciodată reticenţele faţă de utilizarea forţei militare.

Într-un discurs susţinut în mai, el sublinia că Statele Unite nu pot "să recurgă la forţă oriunde există o ideologie radicală".

"În absenţa unei strategii care să reducă sursa extremismului, un război perpetuu - cu atacuri cu drone (avioane fără pilot), cu forţe speciale sau mobilizări de trupe - se va dovedi contraproductiv şi va dăuna ţării noastre", adăuga atunci preşedintele american.

Însă acest lucru nu l-a împiedicat pe Obama să ordone, câteva luni mai târziu, pregătirea unui răspuns militar la atacul chimic sângeros de pe 21 august, comis în opinia Washingtonului de către regimul sirian.

Conştient de riscurile unui angajament militar într-un război civil tot mai sectar, el s-a alăturat până la urmă unei soluţii diplomatice propuse de Rusia, vizând distrugerea arsenalului chimic sirian.