ANALIZĂ: Scandalul cărnii de cal, o fraudă masivă cu origini încă neclare

Frauda masivă ce a afectat numeroşi actori din sectorul agroalimentar în Europa, descoperită în urmă cu peste o lună după ce autorităţile britanice au depistat carne de cal în hamburgeri prezentaţi ca fiind din carne de vită, are în continuare origini neclare, comentează AFP.

664 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Scandalul cărnii de cal, o fraudă masivă cu origini încă neclare

ANALIZĂ: Scandalul cărnii de cal, o fraudă masivă cu origini încă neclare (Imagine: Octav Ganea / MediafaxFoto)

Care sunt produsele vizate de fraudă?

Frauda vizează produse preparate, congelate sau conservate, care ar trebui să fie pe bază de carne de vită tocată, şi anume lasagna, ravioli, musaca, sos bolognez sau pizza. Mărci ca Findus, Nestlé (Buitoni şi Davigel), Iglo, Panzani, Ikea, Picard şi distribuitori ai principalelor mărci au procedat la retragerea unor produse.

Potrivit autorităţilor franceze, peste 4,5 milioane de produse frauduloase au fost vândute în 13 ţări europene de cel puţin 28 de societăţi.

Deocamdată, singurele cazuri de burgeri ce conţineau carne de cal au fost descoperite în Marea Britanie, de unde scandalul s-a extins în domeniul restauraţiei.

Ce pericol există pentru consumator?

Consumul cărnii de cal nu prezintă pericol pentru sănătate. În paralel cu frauda şi fără legătură cu scandalul, Ministerul francez al Agriculturii a anunţat că trei carcase de cal ce conţineau urme de fenilbutazonă, un analgezic interzis în alimentaţie, au ajuns pe piaţa din Franţa, dar nu prezentau vreun risc pentru sănătate, potrivit ministerului.

Ce ţări sunt afectate?

Urme de carne de cal în produse pe bază de vită au fost găsite în toate ţările europene, cu excepţia Balcanilor. În urma exporturilor realizate de Findus şi Ikea, produse frauduloase au fost găsite din Hong Kong până în Antile. Inclusiv în Rusia au fost descoperite produse etichetate fals. Teste ADN şi controale se efectuează în continuare în Europa.

În paralel, UE a cerut membrilor săi să procedeze la 4.000 de controale pentru a detecta o eventuală prezenţă de fenilbutazonă.

Cine este responsabil?

Până când ajunge în farfurie, carnea trece printr-un număr mare de intermediari din mai multe ţări, de unde şi dificultatea de a desemna responsabili. Este, oare, vorba despre o reţea organizată mafiotă, aşa cum au evocat mai mulţi actori, sau despre acte frauduloase izolate? Mai multe confiscări, percheziţii şi reţineri au avut loc, deja, la nivel european. Anchetele judiciare în curs sunt coordonate de Europol.

Autorităţile franceze au identificat un prim circuit implicând carne de cal de provenienţă românească trecută pe la comercianţi olandez şi cipriot, revândută furnizorului francez Spanghero, de unde ajungea la producătorul Comigel, un subcontractant pentru Findus şi numeroşi distribuitori.

Spanghero şi-a văzut, pentru o perioadă de timp, autorizaţia sanitară retrasă, dar a fost restabilită parţial. O anchetă este în continuare în curs asupra activităţilor de comerţ ale companiei, cărora le-a pus capăt.

O altă pistă vizează comercianţi olandezi ca Draap Trading LTD, cu sediul în Cipru şi condus de către Jan Fasen, şi Meat Trading, condus de către Hans Windmeijer, care au furnizat pentru Spanghero şi Panzani (via Gel Alpes). Cei doi comercianţi au fost deja condamnaţi pentru etichetare frauduloasă în 2012, potrivit presei.

De ce este fraudată etichetarea?

Potrivit specialiştilor, carnea de cal este cu 25 până la 30% mai ieftină decât cea de vită. Ministrul francez pentru Consum a apreciat că frauda a adus un câştig de peste 300.000 de euro.

"Se câştigă mulţi bani şi este mai puţin periculos să faci trafic cu alimente decât cu droguri", a dat asigurări secretarul general al grupului Carrefour.

Aceste practici au permis unora să preia controlul asupra unor cote de piaţă, potrivit unui furnizor francez, care a dezvăluit sub acoperirea anonimatului că mai mulţi concurenţi, aflaţi în centrul scandalului, au putut pentru o perioadă să "reducă preţurile". "Nu se ştie cum făceau", a adăugat el.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici