Biografie: Hillary Clinton, peste 40 de ani de activitate în serviciul public şi prima femeie desemnată candidat la preşedinţia SUA

Hillary Clinton şi-a petrecut peste 40 de ani sub lumina reflectoarelor, fiind lider al studenţilor, soţie de guvernator şi de preşedinte, senator, secretar de Stat şi prima femeie desemnată candidat la preşedinţia Statelor Unite.

886 afişări
Imaginea articolului Biografie: Hillary Clinton, peste 40 de ani de activitate în serviciul public şi prima femeie desemnată candidat la preşedinţia SUA

Biografie: Hillary Clinton, peste 40 de ani de activitate în serviciul public

Născută Hillary Diane Rodham, pe data de 26 octombrie 1947 la Chicago, Illinois, ea provine dintr-o familie din clasa mijlocie în cadrul căreia a primit o educaţie având la bază principii conservatoare şi doctrina religioasă metodistă.

A fost primul dintre cei trei copii ai lui Hugh Rodham, un veteran american şi mic întreprinzător, şi ai Dorotheei Emma Howell Rodham.

Într-un interviu pentru CNN, Carl Bernstein, autorul cărţii biografice "A Woman in Charge: The Life of Hillary Rodham Clinton" ("O femeie în funcţie: Viaţa lui Hillary Rodham Clinton"), a declarat că tatăl candidatei democrate era un bărbat dificil, autoritar, ursuz şi abuziv faţă de soţia sa, cu simpatii republicane clare, care dispreţuia sindicatele, se opunea programelor de ajutor social şi adesea folosea termeni peiorativi la adresa persoanelor de culoare.

Cât despre mama sa, candidata democrată avea să declare că "deşi nu a avut niciodată şansa să urmeze un colegiu şi a avut o copilărie dificilă, mi-a insuflat credinţa că pot face tot ceea ce îmi propun," informează site-ul postului PBS.

În anul 1965, după absolvirea liceului Maine East High School, Hillary Rodham este admisă la Colegiul Wellesley, unde a studiat ştiintele politice. Perioada petrecută aici, în contextul războiului din Vietnam şi al mişcării pentru drepturile civile, va avea un impact profund asupra sa, iar viziunile şi orientările sale politice suferă schimbări dramatice. Va renunţa la simpatiile republicane şi devine tot mai interesată de ideile promovate de Partidul Democrat, mai ales după asasinarea lui Martin Luther King jr., pastor baptist şi activist politic pentru drepturile persoanelor de culoare.

Intră pentru prima dată în atenţia opiniei publice americane în anul 1969, când viitoarea candidată la preşedinţie a susţinut un discurs în care a criticat atitudinea considerată drept dispreţuitoare faţă de tânăra generaţie a senatorului republican Edward Brooke. În urma discursului, revista Life a publicat un articol despre cinci dintre cei mai importanţi lideri ai studenţilor din promoţia 1969, între care şi Hillary Rodham, scrie The Washington Post.

După Wellesley, ea îşi va continua studiile la Yale Law School, unde se va întâlni cu viitorul său soţ, William "Bill" Clinton. După ce în 1973 a absolvit cu toate meritele, tânăra va lucra pentru comisia de anchetă a scandalului Watergate, iar apoi îl va urma pe Bill Clinton în Arkansas, unde va profesa ca avocat pentru drepturile persoanelor defavorizate şi va preda la Şcoala de Drept a Univesităţii din Arkansas.

Hillary Rodham şi Bill Clinton se vor căsători pe data de 11 octombrie 1975, în cadrul unei ceremonii restrânse, iar în 1980 se va naşte singurul copil al cuplului, Chelsea Victoria.

În 1979 devine Prima doamnă a statului Arkansas, odată cu alegerea lui Bill Clinton în funcţia de guvernator. În noua poziţie, Hillary Clinton a militat pentru îmbunătăţirea standardelor educaţionale şi a accesului populaţiei la serviciile medicale.

În timpul cursei din 1992 pentru preşedinţia Statelor Unite, Hillary şi-a susţinut permanent soţul, Bill Clinton, chiar remarcând în glumă că oferă alegătorilor doi preşedinţi "la preţ de unul singur," relatează BBC News online.

Devenită Prima Doamnă a Statelor Unite, a jucat un rol important în mandatul soţului ei, însă planul de reformă a sistemului american de sănătate propus de o comisie coordonată de ea s-a lovit de opoziţia acerbă a Congresului, iar pachetul legislativ a fost în cele din urmă abandonat, în luna septembrie 1994.

În cel de-al doilea mandat prezidenţial al lui Bill Clinton, Hillary a jucat un rol mai tradiţional, însă a continuat să militeze pentru soluţionarea problemelor sociale, în special cele legate de drepturile femeilor şi ale copiilor.

În anul 1995, cu ocazia Conferinţe pentru Drepturile Femeilor a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Prima Doamnă a ţinut un discurs pasional despre situaţia femeilor, declarând că "nu mai este acceptabil să discutăm despre drepturile femeilor ca fiind separate de drepturile omului".

Viaţa privată a cuplului Clinton a fost în mai multe rânduri adusă în lumina reflectoarelor din cauza aventurilor extraconjugale ale lui Bill Clinton, dintre care cel mai mediatizat episod a fost cel cu Monica Lewinsky. Deşi în faţa publicului şi-a declarat susţinerea faţă de soţul ei, Hillary ar fi luat în calcul despărţirea de acesta, dar în cele din urmă a renunţat la această idee, notează site-ul Biography.com.

În anul 2000, Hillary Clinton a devenit prima soţie de preşedinte care a candidat şi a fost aleasă pentru o funcţie publică, devenind senator al statului New York, fiind ulterior realeasă pentru un al doilea mandat.

La începutul anului 2007 s-a înscris în cursa pentru Casa Albă, însă a pierdut alegerile primare din Partidul Democrat în faţa lui Barack Obama, care după alegerea sa în funcţia de preşedinte i-a propus fostei Prime Doamne postul de secretar de Stat.

În luna ianuarie 2009, Hillary Clinton devenea cel de-al 67-lea secretar american de Stat. Din noua poziţie, a vizitat 112 state şi a încercat să promoveze drepturile omului în planul relaţiilor internaţionale, dar a coordonat şi reacţia diplomatică americană în ceea ce priveşte Primăvara arabă, inclusiv intervenţia militară în Libia.

În noaptea de 11 septembrie 2012, misiunea diplomatică americană de la Benghazi (Libia) a fost ţinta unui atac terorist care s-a soldat cu decesul ambasadorului Chris Stevens şi a altor trei americani.

Clinton şi-a asumat întreaga responsabilitate pentru modul în care a fost gestionată situaţia de la Benghazi, apărând deciziile luate, însă la data de 1 februarie 2013, şi-a dat demisia din postul de secretar de Stat.

În luna martie 2015 a fost dezvăluit faptul că Hillary Clinton a folosit doar un server privat în timpul mandatului de secretar de Stat, în locul unui server guvernamental, situaţie care i-ar fi permis să evite monitorizarea comunicaţiilor oficiale.

În vara anului 2015, o primă anchetă a FBI nu a găsit dovezi suficiente pentru a recomanda inculparea fostei secretare de Stat, însă la finalul lunii octombrie 2016, directorului FBI, James Comey, a anunţat reluarea anchetei în acest caz.

În aprilie 2015, Hillary Clinton a anunţat că se înscrie din nou în cursa pentru Casa Albă, iar după o campanie primară intens disputată în cadrul Partidului Democrat, pe data de 28 iulie 2016, fosta Primă Doamnă a devenit prima femeie din istoria Statelor Unite care obţine susţinerea unui partid major pentru cursa prezidenţială.

Marţi, 8 noiembrie 2016, milioane de cetăţeni americani sunt aşteptaţi la urne să aleagă cine dintre Hillary Clinton şi Donald Trump va deveni preşedinte al Statelor Unite.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici