Care sunt țările din UE cele mai conectate cu natura? Un studiu global oferă răspunsuri surprinzătoare

Aceste date provin dintr-un studiu global inovator, publicat în jurnalul științific Ambio. Acesta a evaluat relația emoțională și cognitivă cu natura a peste 56.000 de persoane din 61 de țări. Concluziile arată că atașamentul oamenilor față de mediul înconjurător este modelat nu doar de factori geografici, ci și de elemente culturale. Religiozitatea, gradul de urbanizare și nivelul de trai de asemenea afectează acest aspect.

Surpriza din estul Europei: Croația și Bulgaria

Deși Uniunea Europeană are politici de mediu bine dezvoltate, doar Croația și Bulgaria reușesc să se claseze printre primele zece țări ale lumii la capitolul conexiunii cu natura. Studiul sugerează că tradițiile locale, biodiversitatea bogată și un stil de viață mai apropiat de mediul rural sunt factori cheie care explică această performanță.

În contrast, Spania, Germania și Olanda se numără printre națiunile europene ai căror locuitori manifestă cel mai redus atașament față de natură. Urbanizarea intensă, densitatea mare a populației și dependența de tehnologie sunt considerate principalele cauze ale acestui scor scăzut.

Care sunt cele mai vândute bunuri de lux în online la nivel UE: 17% sunt achiziționate la mâna a doua

Cât de mult contează conexiunea cu natura

Potrivit autorilor studiului, „conexiunea cu natura” este un indicator precis al modului în care indivizii se percep ca parte integrantă a lumii naturale. Persoanele cu o legătură mai profundă cu mediul tind să aibă o stare de sănătate mai bună.  De asemenea prezintă un echilibru emoțional superior și sunt mai înclinate să adopte comportamente ecologice.

Cercetarea evidențiază și o corelație interesantă. Se pare că un nivel mai înalt de spiritualitate este adesea asociat cu o conexiune mai profundă cu natura.

Factorii care determină legătura cu mediul

Cercetătorii au identificat câțiva factori cu impact major asupra relației dintre om și natură:

• Gradul de urbanizare: Conexiunea slăbește pe măsură ce mediul de viață devine mai urban.
• Prosperitatea economică: Paradoxal, veniturile mari sunt asociate cu o apropiere mai redusă de natură.
• Digitalizarea: Utilizarea frecventă a internetului contribuie la distanțarea de mediul natural.
• Biodiversitatea locală: Zonele cu o bogăție naturală ridicată stimulează atașamentul emoțional.
• Spiritualitatea: Este corelată cu o percepție mai profundă a lumii naturale.

O concluzie surprinzătoare a studiului este că existența și numărul membrilor organizațiilor de mediu nu se corelează direct cu nivelul real de atașament al populației față de natură.

Situația pădurilor din Europa este îngrijorătoare

Aproximativ 40% din suprafața Europei este acoperită de păduri. Mai mult de un sfert din acest teritoriu se află sub protecție. Cu toate acestea, biodiversitatea forestieră este în declin, o cauză principală fiind exploatarea forestieră intensivă.

În octombrie, Parlamentul European a respins un proiect legislativ care ar fi impus statelor membre să monitorizeze unitar „starea de sănătate” a pădurilor. Propunerea viza colectarea de date standardizate despre efectele incendiilor, secetei, dăunătorilor și activității umane. Aceste informații sunt vitale în contextul accelerării schimbărilor climatice.

Studiile recente subliniază că restabilirea unei legături autentice între oameni și natură poate juca un rol crucial în atenuarea crizelor ecologice. Acest subiect încluzând toți factorii posibili, de la pierderea biodiversității la degradarea ecosistemelor. Într-o Europă din ce în ce mai urbanizată și digitalizată, această reconectare nu ar fi  doar un beneficiu, ci o necesitate esențială.