Carles Puigdemont, despre independenţa Cataloniei: Modelul elveţian este cel mai eficient şi cel mai atractiv

Puigdemont, care s-a aflat la Geneva în weekend pentru a participa la un festival de film dedicat drepturilor omului, a sugerat o abatere de la principiul său privind independenţa totală a Cataloniei.

"Poate că, printre alte moduri de a face lucrurile, modelul elveţian este cel mai eficient şi cel mai atractiv", a spus Carles Puigdemont într-un interviu pentru cotidianul Tribune de Geneve.

Elveţia este o republică federală formată din 26 de cantoane şi semicantoane autonome. Fiecare canton are propria sa Constituţie şi legislatură, propriul guvern şi propriile sale instanţe.

Fostul lider al separatiştilor a subliniat că singura soluţie pentru depăşirea impasului politic actual din Catalonia este ca guvernul de la Madrid să respecte rezultatele alegerilor din decembrie 2017.

"Prioritatea este ca statul spaniol să aibă mai mult respect faţă de deciziile luate de către catalani la 21 decembrie şi să nu mai interfereze în activităţile Parlamentului (regional). Ar fi un semn bun pentru toţi dacă guvernul spaniol şi-ar schimbat atitudinea şi ar respectat faptul că nu au în faţă nişte criminali, ci reprezentanţii unei mişcări populare şi că trebuie să respecţi acest lucru într-o democraţie", a mai spus Puigdemont.

Întrebat dacă ar acţiona diferit în privinţa evenimentelor de după referendumul din Catalonia din 1 octombrie 2017, Puigdemont a răspuns că nu ar mai aştepta atât de mult până să declare independenţa regiunii.

"Un singur lucru l-aş face diferit. La 10 octombrie, am planificat să proclamăm independenţa, însă ulterior am decis să suspend o decizie definitivă, pentru a lăsa o uşă deschisă dialogului cu guvernul spaniol. Aşa că am acţionat în mod responsabil, chiar dacă a fost riscant întrucât toată lumea se aştepta la o proclamare clară. Am ales să dau o şansă dialogului. Din păcate, a fost o capcană, pentru că nu a existat nicio reacţie pozitivă din partea guvernului. Dacă ar fi să acţionez din nou, nu aş mai suspenda declaraţia de independenţă", a mai precizat fostul premier catalan.

La 10 martie, Parlamentul Cataloniei a amânat pe termen nedeterminat votul pentru alegerea noului premier al regiunii, în condiţiile în care Curtea Supremă a Spaniei a respins o cerere de eliberare din arest pentru liderul catalan Jordi Sanchez, propus pentru această funcţie.

Preşedintele Parlamentului catalan, Roger Torrent, a precizat că sesiunea parlamentară a fost amânată pentru ca grupurile separatiste să conteste decizia instanţei din Madrid la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Jordi Sanchez, preşedintele Adunării Naţionale Catalane - ANC, este acuzat de răzvrătire şi rebeliune, fiind plasat în arest fără posibilitatea cauţiunii pe durata procesului pentru instigare împotriva ordinii sociale din Spania. Principala acuzaţie care a fost adusă împotriva lui Jordi Sanchez este organizarea unui miting proindependenţă la 20 septembrie 2017, pe durata căruia mai mulţi participanţi au blocat accesul forţelor de ordine spaniole într-o clădire din Barcelona, capitala regiunii Catalonia, şi au distrus mai multe vehicule.

La 1 martie, Carles Puigdemont şi-a anunţat retragerea candidaturii pentru funcţia de premier al Cataloniei, urmând să-l susţină pe Jordi Sanchez. Puigdemont se află în exil autoimpus la Bruxelles de când a fost destituit de către guvernul central de la Madrid din funcţia de şef al executivului Cataloniei, pe numele fiind emis un mandat de arestare pentru răzvrătire şi rebeliune.

În cadrul alegerilor regionale anticipate din 21 decembrie 2017, partidele pro-independenţă au obţinut 70 dintre cele 135 de locuri din Parlamentul catalan. Cele mai importante două formaţiuni au anunţat iniţial că îl vor nominaliza pe fostul lider separatist catalan Carles Puigdemont pentru funcţia de premier al regiunii autonome din nord-estul Spaniei.

Citeşte şi: Vladimir Putin, despre atacul asupra fostului spion rus: Rusia nu deţine arme chimice

Citeşte şi: Datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook, folosite în "războiul psihologic" al campaniei lui Donald Trump şi în cea pro-Brexit