Cât de aproape a fost Rusia de aderarea la NATO? Documente desecretizate recent arată o discuție între Elțîn și Bill Clinton

La summitul din septembrie 1994, Clinton i-a spus lui Boris Elțîn că nu exclude o viitoare aderare a Rusiei, subliniind dorința sa de a construi „o Europă unită și integrată”. Această viziune ar fi transformat NATO în cea mai mare alianță militară din istorie, cuprinzând aproape toate puterile nucleare, cu excepția Chinei, scrie Der Spiegel.

Germania s-a opus ferm aderării Rusiei în NATO

Cu toate acestea, opoziția europeană, în special cea germană, a blocat ideea. Cancelarul Helmut Kohl și ministrul Apărării Volker Rühe considerau că aderarea Rusiei în NATO ar fi însemnat „sfârșitul alianței așa cum o știm”. Diplomații de la Bonn avertizau că NATO ar fi devenit incapabilă să ia decizii și că articolul 5, care obligă la apărarea colectivă, și-ar fi pierdut credibilitatea, întrucât Occidentul ar fi putut fi forțat să apere Rusia la granița cu China.

Deși în spatele ușilor închise Germania respingea categoric ideea aderării Rusiei în NATO, în plan diplomatic liderii germani au evitat declarațiile publice tranșante pentru a nu tensiona relațiile cu Kremlinul. Într-un document intern, guvernul de la Bonn stabilea clar: Rusia nu putea adera nici la NATO, nici la Uniunea Europei Occidentale, dar aceste poziții nu trebuiau făcute publice.

Cine este Abu Obeida, omul mascat al Hamas, ucis de Israel

Spargere de 200.000 euro la magazinul Dior din Florența

Rusia în NATO, o ocazie ratată a Occidentului?

În timp ce Bill Clinton insista asupra menținerii „ușii deschise” pentru Moscova, aliații europeni au refuzat să accepte scenariul. Astfel, Rusia în NATO a rămas doar o idee, iar în loc de apropiere, relațiile dintre Moscova și Occident s-au deteriorat treptat. Sub Vladimir Putin, distanța dintre Rusia și NATO este astăzi mai mare ca niciodată, iar documentele desecretizate arată cum divergențele strategice din anii ’90 au influențat conflictul actual.