Cotidianul Liberation demontează principalele cinci prejudecăţi despre romi din Franţa

Presa franceză relatează pe larg despre şedinţa de Guvern de miercuri după-amiază, care va aborda problema romilor şi în care va fi evocată în special ridicarea măsurilor care limitează accesul acestora pe piaţa muncii.

În acest context, cotidianul Liberation încearcă să demonteze, într-un articol publicat în ediţia electronică, principalele prejudecăţi despre romi.

Clişeul numărul unu: sunt nomazi prin natura lor

"Nu există romi sau ţigani nomazi", susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. "Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică ... Dar imensa majoritate este sedentară", explică el.

Clişeul numărul doi: ei invadează Europa

Acest clişeu rezistă cu greu în faţa cifrelor, care arată că în Europa sunt între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor "imigranţi" ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări. Această cifră este stabilă de mai mulţi ani, în pofida politicilor de expulzare. Altfel spus, sunt aceleaşi grupuri care vin şi pleacă prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu un "rezervor inepuizabil", aşa cum susţine Frontul Naţional.

Clişeul numărul trei: ei se adună în tabere

Acesta este rezultatul sărăciei în care se află. "Mulţi romi trăiesc mai mult decât normal, în apartamente, case, dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte", subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Regruparea este un reflex al într-ajutorării şi siguranţei. "Romii au o cultură familială puternică, dar nu mai puternică decât imigranţii chinezi sau africani, fără ca în cazul acestora din urmă să se vorbească despre clanuri", a adăugat Salemkour.

Clişeul numărul patru: toţi sunt hoţi de găini

Aceasta, este, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor "măsuri tranzitorii" care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Acestei situaţii i se adaugă slaba calificare a acestor familii, de unde dezvoltarea, în rândul romilor imigranţi din tabere, a unei economii paralele în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi, furt şi trafic.

Clişeul numărul cinci: ei nu vor să vorbească limba franceză

Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.