INTERVIU Care este miza alegerilor prezidenţiale din Iran? Răzvan Munteanu, analist Politică Externă: „Principalul favorit este Ebrahim Raisi”

  • Iranienii sunt chemaţi la vot, vineri.
  • Ţara se confruntă cu diverse provocări, de la o economie în colaps, până la tensiuni crescute cu statele rivale din regiune.
  • Oamenii sunt nemulţumiţi de modul în care conducerea clerică guvernează ţară. O parte dintre cetăţeni anunţă că vor să boicoteze alegerile.
  • R. Munteanu: „SUA trebuie să introducă măsuri stricte de control privind facilităţile nucleare iraniene şi să impună Iranului să nu mai dezvolte tehnologie pentru rachetele cu rază medie şi lungă de acţiune.”
  • R. Munteanu: „În primul său mandat de preşedinte, Rouhani a ordonat executarea a 3.000 de iranieni. Nu în ultimul rând, Rouhani a deţinut funcţia de Secretar General al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, instituţie care se ocupa inclusiv de asasinarea opoziţiei iraniene aflată în exil.”
1352 afișări
Imaginea articolului INTERVIU Care este miza alegerilor prezidenţiale din Iran? Răzvan Munteanu, analist Politică Externă: „Principalul favorit este Ebrahim Raisi”

Alegerile prezidenţiale au loc vineri FOTO Profimedia

18 iulie este data la care au loc noile alegeri în Iran. Populaţia este chemată la vot, deşi este total nemulţumită de situaţia economică şi politică, tinerii fiind pe departe cei mai revoltaţi.
 
Au mai rămas şapte candidaţi în lupta pentru fotoliul de preşedinte. Printre aceştia nu se regăseşte nicio femeie, deşi s-au înscris 40 pe listă. Conform tradiţiei, Consiliul Gardienilor nu acceptă nicio candidată.
 
Răzvan Munteanu, analist Politică Externă şi preşedintele think-tankului Chamber of Excellence in International Affairs a vorbit, în exclusivitate, pentru MEDIAFAX, despre miza alegerilor din Iran, cine sunt candidaţii, status-quo-ul post-alegeri şi relaţia cu Statele Unite.

R: Care este miza alegerilor din acest an?

 
Răzvan Munteanu, analist Politică Externă: „Alegerile prezidenţiale din Iran întotdeauna au avut o miză extrem de mare, în primul rând pentru că evidenţiază balanţa de putere dintre principalii actori politici, acolo unde scena este împărţită, în ansamblul său pentru că şi în cazul acestora există există o serie de nuanţe, între ultraconservatori şi reformişiti/moderaţi”.
 
Pe scurt, ultraconservatorii sunt cei care susţin sistemul de putere conturat în jurul Liderului Suprem, Ayatollahul  Ali Khamenei,  în timp ce cea de-a doua tabără se caracterizează printr-o viziune mult mai moderată, implementarea unor reforme care, unele, intră în contradicţie cu principiile Republicii Islamice, şi evident o deschidere mult mai pragmatică în relaţia cu Occidentul şi statele din Orientul Mijlociu. Unii reformişti, chiar din rândul clerului, au pus sub semnul întrebării legitimitatea existenţei Republicii Islamice Iraniene. 
 
Analistul consideră că popularitatea ultraconservatorilor este în scădere în primul rând din cauza problemelor economice cu care Iranul se confruntă ca urmare a sancţiunilor internaţionale, sancţiuni care au vulnerabilizat toate palierele strategice, motiv pentru care, spre exemplu, Iran este cea mai afectată ţară de coronavirus din Orientul Mijlociu.
 
Din acest motiv, Consiliul Gardienilor, controlat de către Liderul Suprem, care selectează persoanele eligibile pentru a intra în cursa prezidenţială, a validat doar şapte persoane, din rândul cărora se regăsesc cinci ultra conservatori şi doar doi reformişti, cei din urmă având şanse mici de reuşită ca urmare a lipsei unui profil politic conturat. Consilul Gardienilor au respins sute de cereri, printre care cea a fostului preşedinte Mahmmoud Ahmadinejad, un ultraconservator naţionalist care a intrat în conflict cu Liderul Suprem sau pe cea a lui Ali Larijani, un reformist popular, descalificat pentru motivul că fiica sa studiază în afara Iranului”, consideră Răzvan Munteanu.
 

R: Cine sunt candidaţii? 

 
Analistul Răzvan Munteanu arată că principalul favorit, conform sondajelor iraniene, este Ebrahim Raisi,  şeful justiţiei iraniene şi un confident al lui Khamenei. Ceilalţi ultraconservatori sunt: diplomatul Saeed Jalili, implicat în negocierile privind dosarul nuclear, confident de altfel al lui Khamenei, Mohsen Rezaee, fost lider al Gărzii Revoluţionare şi deputaţii Alireza Zakani, respectiv Amir-Hossein Ghazizadeh –Hashemi.
 
De cealaltă parte, cei doi reformişti sunt: Mohsen Mehralizadeh, fost vicepreşedinte şi Abdolnaser Hammati, care a deţinut funcţia de guvernator al Băncii Naţionale în perioada 2018-2021. A fost nevoit să demisioneze pentru a intra în cursa electorală.
 
Pentru ultraconservatori nu este suficient doar câştigarea alegerilor. Au nevoie de o prezenţă ridicată a alegătorilor la urne pentru consolidarea unei poziţii legitime. Există o frustrare destul de ridicată în rândul tinerilor care militează pentru boicotul votului, promovând hastagul #NoWayIVote pe reţelele de socializare. Din acest motiv aplicaţii precum Signal sau Instagram au fost recent blocate”, explică expertul în Politică Externă.
 
 

R: Ce urmează în privinţa negocierilor privind acordul nuclear?

 
 
R. Munteanu: „În acest moment, actualul preşedinte Rouhani şi echipa sa participă la negocieri alături de delegaţia americană, la Viena. Chiar dacă ultraconservatorii vor câştiga alegerile, aceştia vor încerca să ajungă la un acord. Este interesul Liderului Suprem de a găsi o supapă economică prin ridicarea sancţiunilor, întrucât tensiunile sociale iraniene au escalat de nenumărate ori în ultimii ani. Pe acest fond a fost necesară schimbarea a două guverne în ultimii ani. Doar în acest an, conform presei internaţionale, peste 300 de protestatari iranieni au fost ucişi.”
 
 
De cealaltă parte, Casa Albă este conştientă că nu poate comite erorile pe care administraţia Obama le-a făcut în 2015, fiind nevoite să preseze Iranul să renunţe la sprijinul acordat Hamas, Jihadul Islamic Palestinian sau rebelilor Houthi din Yemen, mai punctează specialistul.
 
În plus, Statele Unite vor avea treabă. „SUA trebuie să introducă măsuri stricte de control privind facilităţile nucleare iraniene şi să impună Iranului să nu mai dezvolte tehnologie pentru rachetele cu rază medie şi lungă de acţiune. Interesul Liderului Suprem este ca, în cazul în care vom ajunge la un nou acord, acesta să nu fie realizat de Rouhani ci de un viitor preşedinte ultraconservator, pentru ca această tabără să poată deconta eventualele succese economice. Rămâne de văzut dacă SUA şi Iran vor ajunge la un consens, şi mai ales, dacă acesta va fi implementat în mod corect de către Teheran”.

 

R: Cât de puternic este preşedintele iranian?

 
„Evident, are puteri limitate. Aşa cum arată şi titulatură, Republica Islamică Iraniană, fondată în 1979, centralizează întreaga putere în mâinile Liderului Suprem. Preeşdintele reprezintă a doua funcţie ca importanţă în stat, este ales prin vot, ceea ce îi conferă o anumită legitimitate, fiind şeful executivului şi a Consiliului de Securitate. Chiar dacă preşedintele numeşte miniştrii, guvernul trebuie votat de Parlament, ceea ce-i conferă preşedintelui o marjă decizională redusă”, mai spune Munteanu.
 

A fost Rouhani un preşedinte reformist? Cum se explică succesul său în cele două mandate?

 
Liderul Suprem a fost nevoit să permită alegerea unui preşedinte din această tipologie, în speţă Rouhani, ca urmare a presiunii sociale, explică analistul. „Realegerea lui Ahmadinejad în 2009, cu sprijinul lui Ali Khamenei a stârnit ample proteste de stradă, fiind stopate doar prin intervenţia brutală a forţelor de ordine. Iranienii au acuzat regimul că a sabotat rezultatul final. Kathami şi Rafsanjani sunt alţi foşti preşedinţi reformişti iranieni, însă, în timpul mandatelor au intrat în conflict direct cu Liderul Suprem, fiind supuşi unor presiuni acerbe.”
 
Spre comparaţie cu cei doi amintiţi mai sus, Rouhani este mai degrabă un moderat decât reformist. Cum se traduce asta în politicile de facto? „Între el şi Liderul Suprem au existat numeroase tensiuni, dar Rouhani a sprijinit politica regională dorită de Khamenei, în speţă în ceea ce priveşte implicarea iraniană în Siria, Yemen, Irak şi alte state din Orientul Mijlociu. Mai mult, în primul său mandat de preşedinte, Rouhani a ordonat executarea a 3.000 de iranieni. Nu în ultimul rând, Rouhani a deţinut funcţia de Secretar General al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, instituţie care se ocupa inclusiv de asasinarea opoziţiei iraniene aflată în exil”, conchide Munteanu.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici