Mihail Drăghici, editorialist MEDIAFAX: Marea Britanie a decis ieşirea din UE, dar vrea beneficiile apartenenţei europene, fără obligaţii

Guvernul Marii Britanii argumentează că trebuie să respecte "voinţa poporului" după referendumul care a decis, la limită, ieşirea din UE, însă premierul Theresa May mizează de fapt pe menţinerea, după Brexit, a avantajelor apartenenţei la Blocul comunitar, fără însă a mai avea contribuţii.

4919 afișări
Imaginea articolului Mihail Drăghici, editorialist MEDIAFAX: Marea Britanie a decis ieşirea din UE, dar vrea beneficiile apartenenţei europene, fără obligaţii

Marea Britanie a decis ieşirea din UE, dar vrea beneficiile apartenenţei europene, fără obligaţii (Imagine: Mediafax Arhiva Foto)

Fostul premier David Cameron a organizat, după promisiuni făcute în campania electorală, un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. După o campanie marcată de puternice accente populiste, 51,89% dintre alegători s-au pronunţat, pe 23 iunie 2016, în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE. Împotriva Brexit au votat 48,11% dintre britanici. Conform analiştilor, mulţi alegători nici măcar nu au ştiut ce reprezintă apartenenţa Marii Britanii la UE. Rezultatul a generat demisia premierului David Cameron, înlocuit de Theresa May, o fostă susţinătoare a rămânerii Marii Britanii în comunitatea europeană devenită după aceea exponentul respectării "voinţei poporului", deşi, practic, doar puţin peste 50% dintre cetăţeni s-au pronunţat în favoarea Brexit, iar un sistem democratic eficient ar presupune funcţionarea întregului aparat decizional - în primul rând o campanie electorală corectă, votul cetăţenilor în cunoştinţă de cauză şi consultarea Parlamentului, conform sistemului democraţiei reprezentative, dat fiiind că plebiscitul nu a avut caracter juridic obligatoriu.

În urmă cu câteva luni, Înalta Curte de Justiţie de la Londra a stabilit că procedura de ieşire din UE poate fi decisă doar de Parlament, dat fiind că referendumul din iunie nu a avut caracter obligatoriu. Guvernul Theresa May speră să evite Parlamentul, astfel că a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, care va anunţa hotărârea definitivă în ianuarie.

Pe fondul incertitudinii politice şi economice, liderii din Uniunea Europeană au cerut în repetate rânduri Londrei să declanşeze urgent, pentru evitarea instabilităţii, procedura de ieşire din Blocul comunitar, prin activarea Articolului 50 al Tratatului Lisabona. Însă Theresa May a tergiversat iniţierea procedurii, semnalând că va declanşa ieşirea din UE când va fi momentul prielnic pentru Marea Britanie. Pe fondul presiunilor, Theresa May a anunţat că va activa Articolul 50 până la sfârşitul lunii martie 2017.

Grupurile eurosceptice britanice pledează pentru un aşa-numit "Brexit dur", o desprindere aproape totală a Marii Britanii de UE, în timp ce Theresa May speră să obţină un acord prin care să menţină accesul ţării la piaţa comunitară, reducând însă contribuţiile bugetare şi alte obligaţii, inclusiv în materie de circulaţie liberă a cetăţenilor UE. Liderii europeni au atras atenţia că, în aceste condiţii, Marea Britanie nu va putea menţine accesul la piaţa comunitară. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a transmis recent Theresei May că nu i se va permite să aibă o atitudine selectivă în cadrul negocierilor: "Nu vom permite selectarea condiţiilor. Cele patru libertăţi trebuie să fie protejate - libera circulaţie a oamenilor, bunurilor, serviciilor şi capitalului".

În afară de viitoarele contribuţii la bugetul UE după Brexit, Marea Britanie ar trebui să achite obligaţii curente de 50 de miliarde de lire sterline (59,6 miliarde euro) la ieşirea din Uniunea Europeană, conform calculelor făcute de liderii europeni. Suma reprezintă obligaţii asumate de Marea Britanie în calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, inclusiv indemnizaţii sociale precum pensii. Însă Guvernul Theresa May a transmis că nu este de acord cu ceea ce consideră a fi "o propunere".

Michel Barnier, principalul negociator european în relaţia cu Londra, a avertizat că Marea Britanie nu va putea avea drepturi egale cu statele UE după Brexit: "A fi membru UE comportă drepturi şi avantaje. Ţările terţe nu vor putea avea niciodată aceleaşi drepturi şi avantaje". Întrebat dacă Marea Britanie va putea obţine un "Brexit flexibil" - cu menţinerea accesului la piaţa comunitară -, Barnier a amintit că orice ţară care doreşte acest lucru va trebui să respecte cele patru libertăţi fundamentale - circulaţia persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalului. Practic, Barnier a exclus posibilitatea ca Londra să menţină accesul la piaţa UE doar prin contribuţii la buget, însă prin limitarea dreptului circulaţiei cetăţenilor.

Donald Tusk - Atitudinea Marii Britanii este desprinsă de realitate

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a îndemnat parlamentarii din Marea Britanie să declanşeze cât mai rapid procedura de ieşire din Uniunea Europeană, pentru evitarea incertitudinii şi a situaţiei în care cetăţenii să fie elemente de negociere între Londra şi Bruxelles. "Aţi afirmat că membrii Comisiei Europene încearcă să blocheze negocierile, creând anxietate şi incertitudine pentru Marea Britanie şi pentru cetăţenii europeni", le-a răspuns Donald Tusk unor parlamentari britanici care îi trimiseseră o scrisoare. "Argumentele dumneavoastră sunt foarte interesante, singura problemă fiind că nu au legătură cu realitatea. Puteţi accepta că singura sursă de anxietate şi preocupare este decizia Brexit? Şi că singura modalitate de disipare a temerilor şi dubiilor tuturor cetăţenilor este iniţierea cât mai rapidă a negocierilor prin activarea Articolului 50 al Tratatului UE? (...) La fel ca dumneavoastră, aş vrea să evităm o situaţie în care cetăţenii devin elemente de negociere...", a insistat Tusk.

Tony Blair şi John Major au avertizat: Marea Britanie riscă destrămarea

Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor menţinerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că eventuala ieşire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia. "Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară", a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. "Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord", a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Tony Blair a propus organizarea unui nou referendum

Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea UE va trebui suspus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Politicianul laburist, care a sugerat recent că ar intenţiona să devină din nou prim-ministru, consideră că acordul UE-Londra pe tema Brexit trebuie aprobat în Parlament, prin alegeri parlamentare anticipate ori printr-un nou referendum. "Dacă va deveni clar fie că acesta este un acord care nu merită aprobat sau unul care va avea implicaţii serioase, oamenii ar putea decide că nu îl vor; vor trebui să existe modalităţi, fie prin Parlament, fie prin alegeri anticipate, posibil printr-un nou referendum, în care oamenii să îşi exprime punctele de vedere. Dacă vrem să menţinem accesul la piaţa unică a Uniunii Europene, vor apărea diverse obligaţii care ne vor fi impuse, privind libertatea de circulaţie, obligaţii juridice, atunci vom pune următoarea problemă: libertăţile de care ne vom bucura sunt atât de substanţiale încât chiar vrem să părăsim Uniunea Europeană?", a explicat Tony Blair.

În contextul crizei interne, un grup pro-UE a avertizat că Marea Britanie nu poate părăsi automat Spaţiul Economic European (SEE) prin decizia de ieşire din Uniunea Europeană, ameninţând cu o nouă acţiune în justiţie. Avocaţii Institutului proeuropean British Influence susţin că la referendumul din 23 iunie publicul a fost întrebat dacă Marea Britanie trebuie să părăsească UE, dar întrebarea nu s-a referit şi la apartenenţa la Spaţiul Economic European. Specialişti în drept comunitar susţin că Marea Britanie nu poate părăsi automat SEE prin ieşirea din UE, decizia aparţinând Parlamentului de la Londra, iar procedura fiind diferită. Însă Guvernul Theresa May crede că ieşirea din SEE decurge automat din desprinderea ţării din UE.

Viitorul relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană depinde, în principal, de atitudinea Londrei în negocieri. Este improbabil ca Londra să poată obţine un acord unilateral avantajos în relaţia cu UE. Mai probabil este invers, dat fiind că liderii europeni vor încerca să ofere Marea Britanie drept exemplu că un stat care părăseşte UE nu poate avea aceleaşi beneficii, pentru a descuraja iniţiative similare în viitor.

Atitudinea Uniunii Europene în negocierile cu Marea Britanie pe tema Brexit nu va fi "nici agresivă, nici naivă", a subliniat Michel Barnier, principalul negociator UE.

Un "Brexit dur", în care Marea Britanie pierde accesul la piaţa internă a UE, va fi cel mai probabil rezultat al negocierilor Londrei cu Bruxellesul, consideră agenţia de rating Standard&Poor's. Marea Britanie va simţi principalele efecte negative ale Brexit, în timp ce impactul asupra economiei mondiale va fi mai limitat, a subliniat S&P. Agenţia de evaluare a redus ratingul Marii Britanii de la AAA la AA după referendumul care a decis ieşirea ţării din Uniunea Europeană, argumentând că s-a diminuat capacitatea Londrei de a avea politici eficiente şi stabile. În ultimul raport de evaluare, S&P constata că Guvernul Theresa May nu pare să fi acceptat încă ideea că UE probabil nu va face concesii în privinţa principalelor principii de libertate - cea a circulaţiei persoanelor, capitalului, bunurilor şi serviciilor. "Chiar dacă Westminster ar accepta poziţia UE, este greu de imaginat cum poate fi evitat un Brexit dur dacă cele două părţi nu vor ajunge la poziţii mai flexibile decât cele din momentul de faţă", a argumentat un reprezentant al S&P, Moritz Kraemer.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici