Dzerjinski, un nobil polonez devenit revoluţionar care a ajutat la punerea bazelor sistemului represiv pe care avea să-l prezideze Iosif Stalin, este respins vehement de disidenţi, dar este un erou   pentru spionii care conduc Rusia lui Vladimir Putin. 
     
   După căderea Zidului Berlinului în 1989, statuia sa a fost dărâmată în Polonia, iar când Uniunea Sovietică însăşi s-a destrămat în 1991, un monument al lui Dzerjinski din faţa sediului KGB din   Piaţa Lubianka din Moscova a fost dărâmat în mijlocul bucuriei multora. 
     
   Dar acum Felix s-a întors printre spionii Rusiei. 
     
   Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), succesorul faimoasei Direcţii a Primului Şef al KGB, a marcat dezvelirea statuii în faţa sediului său din Iasenevo, în   sudul Moscovei. 
     
   „Stimaţi colegi, sculptura în faţa căreia ne aflăm este o copie oarecum redusă a celebrului monument al lui Dzerjinski instalat în Piaţa Lubianka din Moscova în 1958”, a declarat Narîşkin cu ocazia   aniversării zilei de naştere a lui Dzerjinski. 
     
   Statuia de la SVR seamănă remarcabil de mult cu cea care se afla cândva în Piaţa Lubyanka. În ambele, Dzerjinski stă în picioare, privind în faţă, într-o haină lungă, cu mâna într-un buzunar. 
     
   Pentru unii ruşi, revenirea lui Dzerjinski pe un astfel de piedestal public este un indicator al represiunii care, spun ei, prevalează în Rusia din timpul războiului – şi al măsurii în care ţara a   abandonat pivotul post-sovietic către Occident. 
     
   „Dzerjinski este un simbol al represiunii şi al fărădelegii”, a declarat pentru Reuters Nikita Petrov, istoric la grupul pentru drepturile omului Memorial, care a câştigat o parte din Premiul Nobel   pentru Pace în 2022, la un an după ce a fost interzis şi dizolvat în Rusia. 
     
   „Dzerjinski a fost şeful primei agenţii punitive sovietice care nu era ghidată de lege, ci de voinţa politică şi de o viziune asupra lumii care împărţea oamenii în utili şi dăunători”. 
     
   Fiind unul dintre cei mai loiali locotenenţi ai lui Vladimir Lenin, Dzerjinski a ajutat la înfiinţarea guvernului revoluţionar folosind tactici leniniste nemiloase: persecutarea brutală a   oponenţilor – sau a oricărei persoane suspectate chiar şi de a fi un oponent, relatează 
Reuters. 
     
   În calitate de şef al poliţiei secrete a lui Lenin şi apoi a lui Stalin, din 1917 până la moartea sa în 1926, Dzerjinski a condus campania de intimidare, arestări, violenţe şi execuţii care a   devenit cunoscută sub numele de „Teroarea Roşie”. 
     
   A fondat Comisia extraordinară a întregii Rusii, cunoscută sub numele de CEKA, care a instituit un val de execuţii sumare în timpul Războiului Civil, înainte de a o reorganiza în Direcţia politică   de stat (GPU) şi apoi în Direcţia politică comună de stat (OGPU). 
     
   Funcţiile OGPU au fost ulterior transferate la NKVD, Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne, care a dus la îndeplinire cele mai grave represiuni ale lui Stalin. 
     
   KGB-ul, unde Putin a lucrat cândva ca spion, a fost un succesor al acestor organizaţii. Serviciul Federal de Securitate de astăzi, principalul succesor al KGB, îşi urmăreşte istoria până la   Dzerjinski. 
     
   „Imaginea preşedintelui Comisiei extraordinare a întregii Rusii a devenit unul dintre simbolurile timpului său, standardul onestităţii de cristal, al dedicării şi al loialităţii faţă de datorie”, a   declarat Narîşkin. 
     
   „A rămas fidel idealurilor sale până la sfârşit – idealurile de bunătate şi dreptate”, a mai spus Narîşkin.