O țară din UE nu mai vrea ora de iarnă și face pași concreți pentru asta / Între timp, celelalte țări stau și se uită

Italienii s-au săturat de alternarea orei de vară cu cea de iarnă și vor permanentizarea orei de vară, iar, pentru asta, au strâns 350.000 de semnături.

Pe baza acestora, mâine, luni, în Camera Deputaților din Parlamentul italian, începe procesul legislativ care urmărește să standardizeze ora de vară pe tot parcursul anului.

Proiectul e girat de autoritatea de sănătate din Italia și de o organizație-non profit, pe numele ei, „Consumerismo”.

Este foarte posibilă pentru 2026

Vorbim, într-o primă fază, de un proiect de lege în care se vor aduce argumente dinspre zona de sănătate și, de asemenea, dinspre cea de consumism, pentru că lăsarea întunericului devreme descurajează consumerismul.

Lăsând, însă, la o parte, beneficiile aduse profiturilor economice, textul de lege se va concentra pe beneficiile aduse sănătății și pe economiile făcute la energie, într-o Europă în care prețurile la gaz cresc nemilos, în contextul războiului din Ucraina.

Trecerea la ora de iarnă: beneficii, dezavantaje și sfaturi pentru adaptare

Ora de iarnă 2025: În această noapte dăm ceasurile înapoi cu o oră

Parlamentarii italieni își propun o formă finală a proiectului de lege până în iunie 2026, ceea ce ar putea însemna că revenirea la ora permanentă de vară să se facă începând chiar de anul viitor.

Imbatabilele argumente pentru ora de vară

Ca să susțină punctul de vedere al celor 350.000 de italieni care au semnat pentru permanentizarea orei de vară, presa italiană aduce imbatabile argumente despre economiile la energie:

„Între 2004 și 2025, trecerea la ora de vară a dus la economii la facturile de energie în valoare totală de 2,3 mld de euro, echivalentul a peste 12 miliarde de kWh de consum de energie mai mic și a redus emisiile de CO2 în atmosferă cu între 160.000 și 200.000 de tone pe an, adică echivalentul celei absorbite prin plantarea a 2 până la 6 milioane de copaci noi”, scrie gazettadelsud.it.

Permanentizarea orei de vară ar însemna economii de 180 de milioane de euro și 720 de milioane de kWh, spun economiștii italieni.

Nu-i de colo, dacă te gândești!

Numai beneficii!

Adăugați la asta beneficiile pentru sănătate: reglarea ritmului circadian (ceasul intern al corpului, sistemul biologic de reglare a proceselor din organism, pe care ni le dăm mereu peste cap, la fiecare schimbare de oră), o calitate mai bună a vieții prin expunerea mai îndelungată la lumina soarelui, o calitate mai bună a somnului (eliminarea orei sezoniere va aduce beneficii calității somnului).

În plus, nici posesorii de restaurante și localuri nu sunt foarte mulțumiți de această schimbare de oră, pentru că lăsarea întunericului devreme le gonește clienții.

Permanentizarea orei de vară ar aduce o siguranță mai mare pe străzi, iar acestea sunt beneficiile de pe lista scurtă a acestui subiect intens dezbătut de mulți ani.

UE nu are niciodată nimic de spus pe această temă

De fapt, discuții pe tema schimbării orei au mai fost în Uniunea Europeană, nici una fără un rezultat concret.

Prin 2018 mai fusese făcută o propunere, fără ca statele – membre să ajungă la un acord final.

În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării ceasului, dar procesul e blocat în Consiliul UE.

În 2023 a fost adresată o întrebare scrisă la Consiliu – tema era „abolirea schimbărilor sezoniere”, însă nici aceasta nu a găsit un consens.

În 2024, europarlamentarul Anna Cavazzini a revenit cu întrebarea la Consiliul UE („care e poziția actuală a Consiliului?”), însă Consiliul a spus că „nu are nimic de adăugat față de poziția precedentă”.

Bunăoară, oamenii își doresc, europarlamentarii mai încearcă, UE și Consiliul UE spun că „nu au nimic de adăugat”.

În timpul ăsta, Italia se mișcă.

Cui trebuie să-i „mulțumim” pentru schimbarea orei?

Lui Benjamin Franklin, care, în 1784, a scris, într-un text satiric că oamenii ar economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. (Nu a fost nimic pus în practică, a fost doar o bazaconie).

Fizicianului britanic William Willett, care, în 1907, a propus avansarea ceasului pentru mai multă lumină după-amiaza. (Idee, inițial, respinsă de Parlamentul britanic)

Germaniei și Austro-Ungariei, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, care au introdus oficial ora de vară – motivul era economisirea cărbunelui și energiei în timpul războiului.

Ideea a fost preluată rapid de Marea Britanie și Franța.

Doar Italia, dintre toate statele UE, se mișcă

Între cele Două Războaie Mondiale, s-a renunțat la ora de vară, dar aceasta a fost introdusă sporadic în mai multe state, în funcție de situația lor energetică.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea țărilor beligerante au revenit asupra orei de vară, pentru economisirea resurselor.

După război, unele țări au renunțat, altele l-au păstrat.

În anii ’70, criza petrolului a determinat multe state să treacă din nou la ora de vară, cu scopul de a economisi energie electrică.

În Europa, trecerea la ora de vară a devenit regulă comună pentru fluidizarea transporturilor, comerțului și telecomunicațiilor, iar din 1996, toată Uniunea schimbă ora în același week-end.

Se cuvine să menționăm și Directiva Parlamentului European din 2019, care le dă statelor libertatea de a alege, dar nimeni, până la Italia, nu a avut o atitudine tranșantă.