Prima misiune pe Lună a Rusiei din ultimii 47 de ani a eşuat

Misiunea eşuată a subliniază declinul post-sovietic al unui program spaţial cândva puternic.

Corporaţia spaţială rusă de stat, Roskosmos, a declarat că a pierdut contactul cu nava la ora 11:57 GMT sâmbătă, după o problemă în timp ce nava era pregătită pentru orbita de preaterizare. O aterizare uşoară fusese planificată pentru luni.

„Aparatul s-a deplasat pe o orbită imprevizibilă şi a încetat să mai existe ca urmare a unei coliziuni cu suprafaţa Lunii”, a precizat Roskosmos într-un comunicat.

Acesta a precizat că a fost formată o comisie specială interdepartamentală pentru a investiga motivele care au dus la pierderea aparatului Luna-25, a cărui misiune a stârnit speranţe la Moscova că Rusia se întoarce în cursa marilor puteri spre Lună.

Eşecul a subliniat declinul puterii spaţiale a Rusiei de la zilele de glorie ale competiţiei din timpul Războiului Rece, când Moscova a fost prima care a lansat un satelit pe orbita Pământului - Sputnik 1, în 1957 - iar cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spaţiu în 1961.

De asemenea, vine în contextul în care economia de 2 trilioane de dolari a Rusiei se confruntă cu cea mai mare provocare externă din ultimele decenii: presiunea atât a sancţiunilor occidentale, cât şi a luptei în cel mai mare război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Deşi misiunile pe Lună sunt extrem de dificile şi multe încercări americane şi sovietice au eşuat, Rusia nu a mai încercat o misiune pe Lună de la Luna-24 în 1976, când liderul comunist Leonid Brejnev conducea Kremlinul.

Rusia s-a întrecut cu India, a cărei navă spaţială Chandrayaan-3 urmează să aterizeze la polul sud al Lunii în această săptămână, şi, în sens mai larg, cu China şi Statele Unite, care au amândouă ambiţii lunare avansate.

La aflarea veştii despre eşecul Luna-25, Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) a postat pe X, fostul Twitter, că Chandrayaan-3 urmează să aterizeze pe 23 august.

Oficialii ruşi au sperat că misiunea Luna-25 va arăta că Rusia poate concura cu superputerile în deplasările în spaţiu, în pofida declinului său post-sovietic şi a costurilor uriaşe ale războiului din Ucraina.

„Sistemul de control al zborului a fost o zonă vulnerabilă, care a trebuit să treacă prin multe reparaţii”, a declarat Anatoli Zak, creatorul şi editorul site-ului www.RussianSpaceWeb.com, care urmăreşte programele spaţiale ruseşti.

Zak a declarat că Rusia a optat, de asemenea, pentru mult mai ambiţioasa aselenizare înainte de a întreprinde o misiune orbitală mai simplă - o practică obişnuită pentru Uniunea Sovietică, Statele Unite, China şi India.

Deşi Luna-25 a depăşit orbita Pământului - spre deosebire de misiunea eşuată Fobos-Grunt din 2011, către unul dintre sateliţii lui Marte - prăbuşirea ar putea avea un impact asupra programului rusesc privind Luna, care prevede mai multe misiuni în anii următori, inclusiv un posibil efort comun cu China.

Oamenii de ştiinţă ruşi s-au plâns în repetate rânduri că programul spaţial a fost slăbit de manageri slabi, dornici de proiecte spaţiale vanitoase şi nerealiste, de corupţie şi de un declin al rigorii sistemului rusesc de educaţie ştiinţifică post-sovietică.

„Este atât de trist că nu a fost posibilă aterizarea aparatului”, a declarat Mihail Marov, un fizician şi astronom sovietic de renume.

Marov, în vârstă de 90 de ani, a fost spitalizat la Moscova, după ce a fost anunţată vestea eşecului lui Luna-25, dar nu au fost disponibile detalii despre boala sa.

Marov a declarat pentru ziarul Moskovsky Komsomolets că speră ca motivele care au stat la baza prăbuşirii să fie discutate şi examinate cu rigurozitate.

„Aceasta a fost poate ultima speranţă pentru mine de a vedea o revigorare a programului nostru lunar”, a spus el.