Reuniune pe tema securităţii la Elysée, după cea mai importantă mobilizare împotriva terorismului

Confruntându-se cu o ameninţare cu noi atentate mai prezentă ca niciodată, preşedintele François Hollande îi strânge în jurul său pe premierul Manuel Valls, pe miniştrii de Interne Bernard Cazeneuve şi Justiţiei Christiane Taubira, dar şi pe şefii serviciilor de securitate.

"Franţa nu a terminat cu ameninţările", a avertizat vineri preşedintele francez, în timp ce Guvernul a recunoscut "breşe" în securitatea ţării, angajate în mai multe teatre de operaţiuni împotriva unor mişcări jihadiste.

O maree umană record, de peste 3,7 milioane de persoane, a mărşăluit duminică, atât în provincie, cât şi la Paris - cu François Hollande şi lideri străini în frunte, pentru a plânge suferinţa unei săptămâni de violenţe.

Cel puţin 3,7 milioane de manifestanţi în Franţa, dintre care 1,2-1,6 milioane la Paris potrivit Ministerului de Interne - "Charlie", "musulmani", "evrei" şi "poliţişti", o referire la cei 17 morţi din atentatele comise la Charlie Hebdo şi într-un magazin cu specific evreiesc - au defilat fără niciun incident pentru a-şi exprima refuzul faţă de terorismul islamist care a lovit timp de trei zile în inima capitalei.

Citeşte şi: MARŞ ISTORIC - Parisul, capitala mondială împotriva terorismului. Peste 3,7 milioane de persoane au manifestat în Franţa, aceasta fiind cea mai mare mobilizare din istoria ţării

Acest marş era conceput iniţial ca un omagiu victimelor celor trei jihadişti revendicaţi, inclusiv ireverenţioşilor desenatori de la Charlie Hebdo masacraţi miercuri, unei tinere poliţiste municipale ucise joi şi celor patru evrei asasinaţi în magazinul evreiesc vineri.

El a ajuns un eveniment fără precedent prin dimensiunea planetară pe care a luat-o şi imaginea uluitoare a unor lideri străini care au defilat la braţ câteva sute de metri: François Hollande, înconjurat de malianul Ibrahim Boubacar Keita şi cancelarul Angela Merkel, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas la doar câţiva metri de premierul israelian Benjamin Netanyahu, britanicul David Cameron, regele Iordaniei, italianul Matteo Renzi sau preşedintele român Klaus Iohannis.

Aplaudaţi de mulţime la sosirea în piaţă, demnitarii străini au păstrat un moment de reculegere, după care au părăsit defilarea şi s-au întors la Palatul Elysée, sediul preşedinţiei franceze.

Hollande a salutat îndelung familiile şi rudele victimelor, care au deschis cortegiul. El a vizitat ulterior familia lui Ahmed Merabet, poliţistul musulman omorât cu sânge rece miercuri, după atacul comis la săptămânalul satiric Charlie Hebdo.

"Parisul este astăzi capitala lumii. Întreaga ţară se va ridica spre ceea ce are mai bun", a declarat preşedintele francez cu puţin înainte să se alăture manifestanţilor, care agitau pancarte cu sloganuri ca "Faceţi umor, nu război", "Paris stand up for freedom".

- Forţele de ordine, aplaudate

"Je suis Charlie, je suis juif, je suis policier" (Sunt Charlie, evreu, poliţist) este sloganul care rezuma omagiul adus celor 17 victime ale atacurilor armate.

În Piaţa republicii, manifestanţi agitau steaguri franceze, dar şi ale Palestinei, Tunisiei, Ucrainei sau Libanului, dezbătând sau exprimându-şi emoţia în solidaritate.

Manifestaţia a cunoscut şi scene neobişnuite: forţele de ordine au fost aplaudate călduros şi salutate pe tot parcursul.

Însă unii nu au manifestat, "pentru a nu da importanţă jihadiştilor", pentru a "denunţa confiscarea politică", "de frică" sau pentru că nu erau de acord cu linia ireverenţioasă a Charlie Hebdo, care a publicat în mai multe rânduri, în ultimii ani, caricaturi cu profetul Mohamed. Astfel, "prezenţa caricaturilor blesfamiatoare" în cadrul manifestaţiei a fost cea care a determinat delegaţia marocană să refuze să participe la marş.

În numeroase oraşe din provincie au avut de asemenea loc mobilizări fără precedent, ca de exemplu la Lyon (centru-est), unde au defilat 300.000 de persoane, adică un sfert din aglomeraţia urbană.

Manifestaţii de susţinere au avut loc şi în numeroase capitale din Europa, la Madrid, Londra, Bruxelles, Berlin, dar şi la Washington şi Montréal, între altele.

Hollande şi Netanyahu s-au dus duminică seara la marea sinagogă din Paris, unde au fost ovaţionaţi, după care au participat la o ceremonie în omagiul victimelor atentatelor.

Premierul israelian, care a iritat Parisul îndemnându-i pe evreii din Franţa să vină în Israel, a declarat că apreciază "poziţia foarte fermă" a Franţei împotriva "noului antisemitism" şi terorismului. El i-a mulţumit unui angajat musulman al magazinului evreiesc care a salvat ostatici, vineri, ascunzându-i.

- Ancheta se accelerează

Anchetatorii avansau în investigaţia cu privire la Amedy Coulibaly, unul dintre cei trei jihadişti implicaţi în atacurile care au zguduit Franţa.

Autor al luării de ostatici la supermarketul evreiesc din estul Parisului - soldat cu patru victime, care urmează să fie înhumate în Israel - şi asasinul unei poliţiste la Montrouge, la periferia pariziană, Coulibaly este în plus suspectat de agresarea unei persoane care făcea jogging miercuri, rănită grav prin împuşcare.

O conferinţă internaţională pe tema terorismului a avut loc duminică dimineaţa la Paris. Miniştrii europeni şi secretarul american de Interne au îndemnat la consolidarea controlului la frontierele externe ale Uniunii Europene (UE). Un summit pe tema combaterii extremismului este programat pentru 18 februarie în Statele Unite, a anunţat secretarul american Eric Holder.

Înainte să fie omorâţi de un comando francez, vineri, fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, responsabili de carnagiul de la Charlie Hebdo, au afirmat că acţionează în numele Al-Qaida, iar Amedy Coulibaly s-a revendicat de la gruparea Statul Islamic (SI).

Însă Eric Holder a apreciat că nu există "informaţii credibile" care să ateste că Al-Qaida sau SI se află în spatele atentatelor.