România, acuzată de Rusia că tace şi face în războiul din Ucraina

Şeful Statului Major rus, Valeri Gerasimov, a indicat care este obiectivul Armatei: cucerirea Doneţkului, regiunea de est care este scena unor lupte aprige, cu pierderi imense. Pentru general, în acest moment, ar fi vorba despre o „stabilizare” a frontului. 

Washingtonul susţine că a strâns informaţii cu privire la furnizarea de către regimul Kim de muniţie şi rachete pentru Brigada Wagner, compania de mercenari foarte activă în Donbass.

Acuzaţia a fost imediat respinsă de nord-coreenii care, între timp, au efectuat testul de rachetă numărul 91 în cursul acestui an, trăgând două portavioane cu rază scurtă de acţiune.

Informaţiile americane au adăugat şi o cifră despre Wagner: 50.000 dintre oamenii săi sunt angajaţi pe front, dintre aceşti 10.000 sunt „profesionişti”, iar restul este alcătuit din elemente adunate peste tot, inclusiv din închisori.

În interpretările analiştilor, rivalitatea dintre „firma” lui Evgheni Prigojin şi ierarhiile apărării ar fi puternică, duel în care Putin joacă de ambele părţi.

Spionajul rusesc acuză Bucureştiului

Cât îl priveşte pe Gerasimov, şeful forţelor armate ruse şi-a prezentat lista detaliată de echipamente pe care Occidentul le-a garantat lui Zelenski: 4 avioane, peste 30 de elicoptere, 350 de tancuri, 1.000 de vehicule blindate, 800 de vehicule blindate, 700 de sisteme de artilerie, 100 de lansatoare de rachete, 130.000 de vehicule anti tancuri şi 5.300 de rachete antiaeriene portabile.

O listă combinată, cu menţiune pentru cele mai angajate state: Statele Unite, Marea Britanie, Polonia şi România. Primele trei sunt evidente, nu şi-au ascuns niciodată voinţa şi paşii. Fiecare pachet de ajutor a fost descris în detaliu.

Rolul Bucureştiului este mai puţin evident. Conform datelor culese de spionajul rusesc, românii s-au mişcat decisiv, dar fără a face prea multă vâlvă. O atitudine adoptată şi de alte ţări care, din motive diverse, au ales calea solidarităţii tăcute.