Rusia consideră o ameninţare militanţii islamişti din Nagorno-Karabah. Turcia respinge acuzaţiile

  • Militanţii islamişti care participă la conflictul din Nagorno-Karabah sunt o ameninţare la adresa securităţii Rusiei
  • Siria atribuie Turciei vina pentru această criză, dar Ankara respinge acuzaţiile.
  • Administraţia de la Ankara a negat că a trimis mercenari în Nagorno-Karabah.
4073 afişări
Imaginea articolului Rusia consideră o ameninţare militanţii islamişti din Nagorno-Karabah. Turcia respinge acuzaţiile

Rusia consideră o ameninţare militanţii islamişti din Nagorno-Karabah /Turcia respinge acuzaţiile

Militanţii islamişti care participă la conflictul din Nagorno-Karabah sunt o ameninţare la adresa securităţii Rusiei, avertizează Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR), în timp ce Siria atribuie Turciei vina pentru această criză, dar Ankara respinge acuzaţiile.

Serghei Narîşkin, directorul Serviciului rus de Informaţii Externe (SVR), a acuzat că mii de mercenari şi terorişti din Orientul Mijlociu au fost transferaţi în Nagorno-Karabah. "Vorbim despre sute, chiar mii de radicali care speră să câştige bani în noul război din Karabah. Nu putem să nu fim îngrijoraţi că regiunea Caucazului de Sud poate deveni o nouă rampă de lansare pentru organizaţii teroriste, o zonă din care militanţii poate ajunge în ţări vecine cu Azerbaidjan şi Armenia, inclusiv Rusia", a declarat Serghei Narîşkin, citat de agenţia de presă Reuters. Oficialul rus este încrezător că la un moment dat se va ajunge la un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan.

La rândul său, preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, a atribuit Administraţiei Recep Erdogan vina pentru izbucnirea confruntărilor militare în Nagorno-Karabah. Recep Erdogan "este principalul instigator şi iniţiator în recentul conflict din Nagorno-Karabah între Azerbaidjan şi Armenia", a afirmat Bashar al-Assad într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti.

Administraţia de la Ankara a negat că a trimis mercenari în Nagorno-Karabah.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut încetarea confruntărilor militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. "Este extrem de important să transmitem un mesaj clar tuturor părţilor, de a înceta imediat luptele; trebuie să susţinem toate eforturile pentru ajungerea la o soluţie paşnică, prin negocieri. Nu există nicio soluţie militară", a declarat Jens Stoltenberg în cursul unei vizite în Turcia.

Confruntările militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah s-au soldat până acum cu aproape 300 de morţi. Bilanţul ar putea fi mult mai grav, în contextul în care Armenia susţine că au fost ucişi 3.000 de militari azeri, iar Azerbadjanul afirmă că a omorât 2.300 de militari armeni.

Conform organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susţine Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenţi în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamişti au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins un apel al Statelor Unite, Rusiei şi Franţei de încetare a confruntărilor în regiunea Nagorno-Karabah, acuzând cele trei ţări că au neglijat zeci de ani conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. "Dat fiind că Statele Unite, Rusia şi Franţa au neglijat această problemă de aproape 30 de ani, este inacceptabil să se implice în eforturile de ajungere la un armistiţiu", a declarat Recep Tayyip Erdogan. Liderul de la Ankara a afirmat că un armistiu durabil poate fi obţinut doar dacă "forţele de ocupaţie armene" se retrag din Nagorno-Karabah.

Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni, s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morţi.

Administraţia Vladimir Putin a cerut Turciei să nu mai încurajeze conflictul militar în regiunea Nagorno-Karabah şi să depună eforturi pentru un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan.

Franţa şi Turcia se acuză reciproc de alimentarea conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. După ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat susţinerea Azerbaidjanului, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a subliniat că Turcia va face "ce este necesar" dacă Guvernul azer va solicita ajutor. Cavasoglu a avertizat că solidaritatea Franţei cu Armenia echivalează cu susţinerea ocupaţiei armene în Azerbaidjan. Luptele se vor încheia dacă forţele armene "se retrag de pe teritoriul nostru", a afirmat, la rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, mulţumind Turciei pentru susţinere.

În replică, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat preocupat de "mesajele beligerante" ale Turciei. Această atitudine "elimină practic orice inhibiţie a Azerbaidjanului în recucerirea regiunii Nagorno-Karabah. Iar noi nu acceptăm aşa ceva", a afirmat Macron.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici