Autoritățile și societatea civilă au marcat, pe 23 și 24 aprilie, împlinirea a 111 ani de la genocidul armean, printr-o serie de ceremonii desfășurate în capitala Yerevan. Un moment central a fost procesiunea cu torțe, organizată de la Piața Republicii până la Tsitsernakaberd Memorial, monument dedicat victimelor. Participanții au adus un omagiu celor aproximativ 1,5 milioane de armeni uciși în 1915, în timpul Imperiului Otoman, mai scrie Euronews.
🙏🇦🇲💔 Today in Armenia marks the Day of Remembrance for the victims of the Armenian Genocide.
111 years have passed since that day.
Today—for the 28th time—a torchlight procession attended by thousands took place in Yerevan, leading to Tsitsernakaberd.#Armenia #Armenians… pic.twitter.com/AlwpVvz1hz
— GlobalHye (@GlobalHye) April 24, 2026
La memorial, mii de persoane au depus flori la flacăra eternă, într-un gest simbolic repetat anual. Comemorări similare au avut loc și în diaspora armeană, inclusiv în Paris, Londra și Los Angeles, unde comunitățile armene sunt numeroase. Evenimentele din străinătate reflectă dimensiunea globală a memoriei genocidului și rolul diasporei în promovarea recunoașterii internaționale.
Marșurile au inclus și mesaje politice. Participanții au criticat poziția Turciei, care continuă să respingă calificarea oficială a evenimentelor drept genocid, în ciuda recunoașterii de către numeroase state europene. În timpul manifestațiilor, au fost exprimate și nemulțumiri față de relațiile cu Azerbaijan, în special după conflictul din Nagorno-Karabakh din 2023. Ankara este percepută de mulți armeni drept susținător al pozițiilor Azerbaidjanului, ceea ce complică și mai mult procesul de reconciliere.
În ultimii ani, Armenia și Turcia au făcut pași limitați spre normalizarea relațiilor, inclusiv reluarea zborurilor directe și discuții comerciale. Totuși, deschiderea completă a frontierei rămâne blocată, iar neîncrederea publică persistă. Pentru mulți armeni, recunoașterea genocidului rămâne o condiție esențială pentru o reconciliere reală.