Şapte decese în Guineea de Est din cauza virusului Marburg

Epidemia de virus, care este aproape la fel de mortală ca Ebola, s-a extins acum dincolo de provincia Kie-Ntem, unde a provocat primele decese cunoscute în ianuarie. A ajuns la Bata, capitala economică a acestei mici ţări din Africa Centrală, potrivit guvernului, citat de AFP.

Răspândirea virusului Marburg "este un semnal critic pentru intensificarea eforturilor de răspuns pentru a opri rapid lanţul de transmitere şi pentru a evita o potenţială epidemie pe scară largă şi pierderi de vieţi omeneşti", a declarat dr. Matshidiso Moeti, directorul regional al OMS pentru Africa.

De la începutul epidemiei, "au fost înregistrate în total nouă cazuri confirmate în laborator şi 20 de cazuri probabile", a precizat OMS într-un raport publicat pe site-ul său.

"Dintre cele nouă cazuri confirmate în laborator, şapte persoane au murit".

Dintre cele 20 de cazuri probabile, pacienţii prezentau toate simptomele bolii şi au fost în contact cu cazuri confirmate, dar nu au putut fi prelevate probe sau nu au putut fi trataţi, a declarat pentru AFP un oficial al OMS.

Noile cazuri au fost raportate în provinciile Kie-Ntem, în est, Litoral, în vest, şi Centro Sur, toate având graniţe cu Camerun şi Gabon.

Prin urmare, epidemia reprezintă acum o problemă gravă în trei dintre cele patru provincii continentale ale Guineei Ecuatoriale.

În estul Africii, Tanzania a anunţat marţi că cinci persoane au murit din cauza virusului, în timp ce ţara vecină Uganda, care a avut ultima epidemie în 2017, a declarat că se află în "alertă maximă".

Virusul Marburg provoacă febră severă, adesea însoţită de hemoragii şi insuficienţă de organe.

Acesta face parte din aşa-numita familie de filovirusuri, care include şi Ebola, care a făcut ravagii în mai multe focare anterioare din Africa.

Sursa naturală suspectă a virusului Marburg este liliacul african de fructe, care este purtător al agentului patogen, dar nu se îmbolnăveşte din cauza acestuia.

Virusul îşi trage numele de la oraşul german Marburg, unde a fost identificat pentru prima dată în 1967, într-un laborator în care muncitorii intraseră în contact cu maimuţe infectate importate din Uganda.

Ratele de mortalitate în cazurile confirmate au variat de la 24% la 88% în focarele anterioare, în funcţie de tulpina virusului şi de gestionarea cazului, potrivit OMS.

În prezent, nu există vaccinuri sau tratamente antivirale, dar sunt în curs de evaluare tratamente potenţiale, inclusiv produse din sânge, terapii imunitare şi terapii medicamentoase, precum şi primele vaccinuri candidate, a precizat OMS.