În scrisoarea datată 10 iulie și obținută de POLITICO, Trump afirmă că atacurile începute pe 7 iulie reprezintă o acțiune militară desfășurată în conformitate cu responsabilitatea sa de a-i proteja pe americani și interesele Statelor Unite, atât în țară, cât și în străinătate.
Notificarea nu reprezintă o declarație formală de război adoptată de Congres. Casa Albă o folosește însă pentru a susține că a fost declanșat un nou termen prevăzut de War Powers Resolution, legea din 1973 care obligă președintele să înceteze operațiunile militare după 60 de zile dacă nu primește o autorizare din partea Congresului, cu anumite excepții. Interpretarea administrației este contestată de adversarii războiului de la Capitoliu.
În documentul trimis legislatorilor, Trump precizează că forțele americane rămân pregătite să acționeze din nou, dacă va fi considerat necesar, pentru a răspunde amenințărilor împotriva Statelor Unite, aliaților și partenerilor acestora.
Miza imediată a confruntării este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate treceau prin această zonă. Acordul interimar încheiat în iunie trebuia să redeschidă ruta comercială, însă Washingtonul și Teheranul au oferit interpretări diferite asupra dreptului de a controla traficul naval.
Donald Trump a declarat că armata americană va reinstaura blocada asupra navelor iraniene și că Statele Unite vor prelua controlul securității în strâmtoare. Liderul de la Casa Albă a susținut inclusiv că navele comerciale ar urma să plătească echivalentul a 20% din valoarea încărcăturii pentru tranzit și protecție, o propunere criticată deoarece ar contraveni normelor internaționale privind libertatea navigației.
Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că forțele americane au lovit peste 300 de ținte în Iran în decursul a trei nopți. Potrivit CENTCOM, operațiunile au urmărit reducerea capacității Teheranului de a ataca marinari și nave comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz.
Noua escaladare a venit după ce Trump a declarat încheiat armistițiul cu Iranul. Încetarea focului fusese fragilă încă de la început, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea înțelegerii și de atacuri asupra navelor sau a infrastructurii militare.
Administrația Trump notificase anterior Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”. Casa Albă a susținut atunci că armistițiul oprea sau anula termenul legal de 60 de zile, chiar dacă trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada.
Criticii administrației au afirmat că legea nu poate fi oprită și repornită prin declararea succesivă a unor armistiții, în condițiile în care forțele americane continuă să participe la blocade și confruntări militare.
Noua scrisoare trimisă de Trump complică astfel eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului.
Senatul a adoptat în iunie, cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, o rezoluție prin care cerea oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres. Patru republicani — Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy — au votat alături de democrați.
Anterior, Camera Reprezentanților adoptase aceeași măsură cu 215 voturi la 208. Rezoluția este însă una concurentă și nu îi este trimisă președintelui pentru promulgare, astfel că are în principal o valoare politică și nu îl poate obliga juridic pe Trump să oprească atacurile.
O eventuală rezoluție obligatorie care ar limita puterile militare ale președintelui ar putea fi respinsă prin veto de Casa Albă. Congresul ar avea apoi nevoie de o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a trece peste opoziția președintelui, un scenariu considerat improbabil în actuala configurație politică.