Un arhipelag finlandez ar putea deveni un obstacol pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona

La Helsinki, capitala Finlandei, cât şi la Mariehamn, principalul oraş al arhipelagului, rezultatul celui de-al doilea referendum irlandez asupra noului Tratat european va fi urmărit vineri îndeaproape, într-un moment în care autorităţile insulare încearcă să obţină contraponderi la votul lor.

Chiar dacă Finlanda a ratificat textul în urmă cu un an, cei 30 de reprezentanţi al Parlamentului insulelor Aaland urmează să se pronunţe cu majoritate calificată, iar foarte mulţi dintre aceştia au ameninţat că vor vota împotrivă în cazul în care cererile acestora nu vor fi îndeplinite de autorităţile de la Helsinki.

Autorităţile arhipelagului cu 27.000 de locuitori, situat la jumătatea distanţei dintre coasta suedeză şi cea finlandeză, nu au fixat încă data pentru vot, dar acesta ar putea avea loc în noiembrie sau decembrie.

Incertitudinea rezultatului acestui scrutin şi consecinţele unei eventuale respingeri asupra Finlandei şi asupra Uniunii Europene generează îngrijorări până şi în rândul specialiştilor.

"Acest lucru ar da naştere unei situaţii complicate. Ar trebui soluţionată într-o manieră sau alta", a declarat un consilier juridic de pe lângă Ministerul finlandez al Justiţiei.

"Acesta ar genera o situaţie juridică problematică, şi chiar absurdă, deoarece statul finlandez este responsabil cu aplicarea legislaţiei europene în ţară", a precizat profesorul de drept constituţional de la Universitatea din Helsinki, Tuomas Ojanen.

Eventualele eforturi ale autorităţilor de la Helsinki pentru ignorarea votului negativ exprimat în Aaland ar risca să fie perceput ca o măsură nedemocratică de către cetăţenii finlandezi.

La Bruxelles, îngrijorarea pare să fie mai redusă. "Este o problemă internă a Finlandei", consideră un diplomat european. "Ceea ce contează, în opinia Uniunii Europene, este ca un stat să ratifice sau nu (tratatul) la nivel naţional. Dacă există probleme, rămâne ca Guvernul finlandez să le rezolve".

Teritoriu unde locuitorii sunt în totalitate vorbitori de limbă suedeză, Aaland a aparţinut Suediei până 1809, când a fost anexat de Rusia. În 1921, arhipelagul a fost alăturat Finlandei prin intermediul Ligii Naţiunilor , beneficiind încă de la început de garantarea autonomiei sale.

Datorită scutirilor fiscale, a prosperităţii băncilor şi a navelor ce navighează sub pavilion local, Aaland a devenit una dintre cele mai bogate regiuni finlandeze, însă conflictele au fost frecvente cu autorităţile de la Helsinki.

Situaţia a devenit mai complicată după aderarea Finlandei în 1995 la UE, când aceasta a fost nevoită să negocieze excepţii pentru aceste insule baltice, care au ameninţat adesea că se vor retrage din Uniune sau că se vor separa de continent.

Cele mai frecvente conflicte au loc pe tema pescuitului sau a vânatului, dar Aaland îi reproşează Guvernul central că nu a depus suficiente eforturi pentru a-i păstra dreptul de a vinde "snus", un tutun suedez tradiţional, interzis în Uniunea Europeană, dar acceptat în Suedia.

Aaland, pentru care cea mai mare parte a veniturilor provine din vânzările de produse nesupuse unui regim de taxe de pe feriboturile pline de turişti în căutarea unor chilipiruri, consideră că această interdicţie favorizează navele ce navighează sub pavilion suedez.