Infecţia cu SARS COV-2 şi afectarea plămânilor. Care e traseul virusului la nivel pulmonar. Explicaţiile unui medic

  • SARS COV-2 face parte din familia Coronaviridae şi este similar cu virusurile care determină SARS (identificat în China, în 2003) şi MERS (identificat în Arabia Saudită, în 2012).
  • Alina Stanca, medic primar pneumolog la MedLife, explică modalităţile prin care virusul afectează plămânii bolnavului.
  • Medicul menţionează faptul că SARS COV-2 este un ARN virus, din structura căruia fac parte patru proteine principale (S, E, M şi N), cât şi câteva proteine accesorii.
17198 afişări
Imaginea articolului Infecţia cu SARS COV-2 şi afectarea plămânilor. Care e traseul virusului la nivel pulmonar. Explicaţiile unui medic

Care e traseul virusului la nivel pulmonar

Infecţia cu SARS-CoV-2 se poate transmite de la animale şi interuman. În ceea ce priveşte contaminarea, există mai multe căi prin care se poate produce:
 
  • particule generate prin tuse, strănut, vorbit,
  • contact direct cu o persoană infectată,
  • contact indirect, prin atingerea suprafeţelor contaminate,
  • transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore),
  • calea conjunctivală, care nu a fost dovedită, deşi virusul a fost detectat în lacrimi.
 
Potrivit datelor actualizate la nivel mondial, din persoanele infectate, 20% prezintă cazuri severe, în timp de 70% prezintă cazuri uşoare, moderate. 
 

Cum se manifestă boala uşoară şi moderată (60-80% din pacienţi)

 
  • fără afectare pulmonară,
  • afectare pulmonară mai mică de 50%, fără semne de severitate,
  • chiar şi la pacienţii asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID.
 

Cum se manifestă boala severă (15-25% din pacienţi)

 
  • cu dispnee,
  • frecvenţa respiratorie creşte peste 30 de respiraţii pe minut,
  • saturaţia de oxigen scade sub 93%,
  • raportul PaO2/FiO2 este sub 300,
  • afectarea pulmonară este peste 50%.
 

Cum se manifestă boala critică (5-15% din pacienţi)

 
  • insuficienţă respiratorie,
  • şoc septic,
  • tulburări de coagulare,
  • insuficienţă multiplă de organ
 

Plămânul este organul cheie în infecţia cu SARS COV-2

 
„Există trei faze ale bolii. Prima este faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubaţie de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecţie respiratorie.
 
În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depăşite, virusul pătrunde în organism, în circulaţia sistemică, şi afectează mai multe organe, printre care şi plămânii, cu apariţia pneumoniei COVID. 
 
Faza a treia este faza de hiper-inflamaţie, aşa numita furtună citokinică, în care evoluţia este spre sindromul de detresă respiratorie, insuficienţă respiratorie, insuficienţă cardiacă şi şoc”, precizează medicul Alina Stanca.
 

Care este traseul virusului SARS-CoV-2 la nivel pulmonar

 
În cazul COVID-19, principalul mod de transmitere este prin picăturile de salivă, iar infecţia tractului respirator inferior este una dintre cele mai comune manifestări ale bolii. Mai mult, pneumologul spune că fiziopatologia pulmonară este responsabilă pentru majoritatea deceselor.
 
„Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea şi eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale şi de macrofagele alveolare. Acestea declanşează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine şi citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor şi celulelor T”, spune Alina Stanca.
 
În cazul unui răspuns imun disfuncţional, se acumulează în continuare celule imune, care produc în mod exagerat citokine, care conduc la răspunsul inflamator excesiv, aşa numita furtună citokinică. La nivel pulmonar, acest proces inflamator are ca rezultat îngroşarea interstiţiului alveolar cu acumularea de fibrină şi formarea de membrane hialine, cu creşterea permeabilităţii capilare şi activarea coagulării. Toate acestea duc la apariţia edemului pulmonar, cu distrucţia alveolară masivă, apariţia de fibroză, insuficienţa respiratorie şi sindromul de detresă respiratorie acută.
 

Care sunt pacienţii cu risc crescut de evoluţie severă a infecţiei 

 
Bărbaţii, vârstnicii şi persoanele care asociază comorbidităţi sunt pacienţii care pot dezvolta o formă severă de COVID-19, în cazul infectării cu noul coronavirus.
 
Bolile cardiovasculare joacă un rol important în acest caz (13,2%), urmate de alte afecţiuni precum:
  •  diabet
  •  hipertensiune arterială
  •  bolile respiratorii cornice
  •  cancerul
  • obezitatea
  • fibroza pulmonară
 
Cea mai de temut complicaţie din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, în general, în cazurile critice, atunci când vorbim despre sindromul de detresă respiratorie acută, şi este consecinţa unui proces fibroproliferativ primar. S-a observat că, chiar şi după eradicarea virusului şi vindecarea bolii, boala pulmonară interstiţială poate progresa cu evoluţie spre fibroză. Pe de altă parte, chiar şi grade mici de fibroză reziduală pot creşte mortalitatea şi morbiditatea la pacienţii vârstnici, cu afecţiuni pulmonare preexistente”, mai spune specialista.
 
Mecanismele prin care infecţia cu SARS COV-2 produce leziuni pulmonare sunt parţial cunoscute, dar sunt incriminaţi mai mulţi factori:
 
  • furtuna citokinică,
  • toxicitatea pulmonară indusă de medicamente,
  • presiunile respiratorii înalte şi injuria pulmonară acută indusă de hiperoxia asociată ventilaţiei mecanice.
 

Tratamentul anti COVID-19: ce e bun, ce dăunează?

 
La acest moment nu există o terapie antivirală specifică pentru infecţia cu noul coronavirus. Elementul cheie este suportul respirator cu menţinerea saturaţiei de oxigen peste 92%.
 
 
„Se recomandă, din păcate, de rutină, antibioticoterapie cu spectru larg, deşi singura indicaţie ar fi doar atunci când sunt semne de suprainfecţie bacteriană. Există studii care au arătat că antibioticele nu sunt eficiente în terapia COVID. În ceea ce priveşte corticosteroizii sistemici, există studii care ne arată că în cazurile severe, cele care necesită suport respirator, ar scădea mortalitatea”, spune pneumologul.
 
Mai mult, în cazul tratamentului COVID se mai administrează şi medicaţie anticoagulantă, iar dacă vorbim despre ventilaţia mecanică în poziţie pronă, această este benefică, deoarece asigură o ventilare omogenă a plămânilor.
 
 
Specialista susţine că pandemia de COVID-19 este cea mai gravă criză medicală determinată de o infecţie, după pandemia de gripă spaniolă din 1918.
 

Boala COVID-19: nouă, cu evoluţie clinică incomplet previzibilă şi multe necunoscute

Ce ştiu medicii până la acest moment: 
 
  • factorii de risc pentru evoluţie spre boală severă sunt incerţi, deşi vârsta înaintată şi comorbidităţile sunt factori importanţi,
  • riscul de mortalitate este incert şi variază de la ţară la ţară,
  • nu există un tratament specific, iar raportul risc-beneficiu în cazul tratamentelor utilizate nu este clar,
  • sunt necesare studii prospective pentru a lămuri toate aceste necunoscute.
 
 
 
Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.
 
 
 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici