Prima pagină » Gândurile Lui Cristoiu » Ion Cristoiu: Halucinaţiile lui Adrian Streinu Cercel – pur şi simplu un balon de încercare

Ion Cristoiu: Halucinaţiile lui Adrian Streinu Cercel – pur şi simplu un balon de încercare

Ion Cristoiu notează în editorialul publicat pe cristoiublog.ro că documentul în care Adrian Streinu Cercel a propus măsurile de relaxare a restricţiilor a apărut în presă înainte ca factorul politic să decidă, după ce a zăcut prin sertarele ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, iar faptul că managerul Insitutului Balş şi l-a asumat arată că acesta este folosit de putere pentru a face anumite jocuri, aşa cum s-a întâmplat şi cu minimalizarea pericolului corononavirusului.

Redăm integral editorialul:

“Luni, 20 aprilie 2020, ora 17,11, televiziunile, site-urile şi ziarele s-au pomenit cu un Text din partea Grupului de Comunicare Strategică justificat astfel într-un soi de în loc de Prefaţă: Cuvînt înainte la text:

Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro. Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.” Casele de autoservire Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.
Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro.  Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate.  Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple.  Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.”  Casele de autoservire  Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi.  În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor.  Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active.  Produsele cele mai furate  În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice.  Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor.  Pierderea necunoscută  Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent.  Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.

„Avînd în vedere vehicularea în spaţiul public a unor propuneri referitoare la eventuale măsuri de relaxare a restricţiilor instituite pentru prevenirea răspîndirii noului coronavirus (COVID-19), Grupul de Comunicare Strategică este abilitat să facă următoarele precizări.”

Limbajul administrativ din România lui Klaus Iohannis nu diferă cu nimic de cel folosit de administraţia ţaristă din vremea lui Gogol.
Una dintre imbecilităţile acestui limbaj constă in impresia de secret de stat din spatele unei acţiuni, un secret teribil, a cărui dezvăluire ar duce la prăbuşirea ţării. În cazul de faţă, menţiunea Avînd în vedere vehicularea în spaţiul public stîrneşte din start o nelinişte pe care doar notele de pe vremuri ale Securităţii, preluate ca stil de notele SRI, o mai stîrneau. Care va să zică – îşi spune omul simplu, dar normal la cap – în spaţiul public se vehiculează nişte chestii îngrozitoare care i-au făcut pe distinşii membri ai Grupului, rămaşi şi ei într-un anonimat de ofiţeri adînc conspiraţi, să vină la ora 17:11 cu nu mai puţin de şapte precizări. Nici lectura precizărilor nu e de vreun ajutor cetăţeanului care vrea să afle despre ce-i vorba, incapabil, ca orice muritor, să rătăcească prin spaţiul public mai ceva ca Diogene prin Piaţă în căutarea chestiilor cu care Grupul ţine să polemizeze.

Cine a urmărit dezbaterile din spaţiul public îşi dă seama totuşi că precizările Grupului vizează Documentul intitulat Programul „VACANŢA MARE” de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19”, conceput de Adrian Streinu Cercel nu în calitatea sa de doctor privat, ci în cea de ditamai directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase. Acest document e respins de Grup mai întîi prin catalogarea sa drept o iniţiativă individuală în materie de relaxare a restricţiilor. Urmează o respingere concretă, cea de la punctul şapte:

„În privinţa deciziilor referitoare la relaxarea măsurilor de restricţie, se va ţine cont de nevoia aplicării acestora tuturor categoriilor de cetăţeni. Astfel, va fi avută în vedere implementarea acelor soluţii prin care să beneficieze de aceste măsuri toate categoriile de persoane, în condiţii de siguranţă sanitară, fără a impune restricţii suplimentare anumitor categorii de persoane.”

Documentul asumat de Adrian Streinu Cercel e unul dintre cele cerute de ministrul Sănătăţii diferiţilor specialişti în vederea unei decizii privind ieşirea din Criza de Sănătate.
În toate ţările civilizate, deciziile privind restricţiile sînt luate de factorul politic; premier sau preşedinte. Factorul politic cere în acest sens diferiţilor specialişti – în cazul de faţă nu numai celor din domeniul Sănătăţii, dar şi celor din domenii precum Economia, Sociologia, Psihologia socială. Nu de alta dar o decizie privind introducerea unor restricţii sau relaxarea lor nu poate fi luată doar pe baza opiniilor venite de la cei din Sănătate. Aceste propuneri, care iau forma unor documente interne, sînt trimise factorului politic. Singurul menit să decidă. După ce factorul politic anunţă public deciziile sale, specialiştii care au propus diferite soluţii pot ieşi în spaţiul public pentru a dezvălui ce soluţii au avansat ei. Nicăieri în lumea civilizată, cînd vine vorba de decizii în Criza de Sănătate, specialiştii nu ies în spaţiul public cu propunerile lor înainte de decizia factorului politic. Şi aceasta din simplu motiv că în astfel de vremuri Comunicarea publică trebuie să fie unică şi exactă.

Ce s-a întîmplat cu documentul redactat în chip oficial de Adrian Streinu Cercel?
A apărut în presă înainte ca factorul politic să decidă.
E o noutate?
Fireşte că nu.
De la începutul Crizei poporul român a fost tîmpit pentru cel puţin un deceniu de cei pe care eu i-am numit Cioclii apocaliptici: Raed Arafat, Alexandru Rafila, Adrian Streinu Cercel. Bolnavi de mediatizare, aceştia au îmbolnăvit pur şi simplu poporul român întrecîndu-se unul pe celălalt în materie de afirmaţii apocaliptice. Mecanismul a căpătat o coloratură criminală. Mergea Adrian Streinu Cercel la Antena 3pentru a anunţa că vom ieşi din case abia peste o lună? Imediat dădea fuga la Digi 24 Alexandru Rafila pentru a plusa. Vom ieşi nu peste o lună, ci peste două. De ce plusa Alexandru Rafila? Pentru că se duşmăneşte cu Adrian Streinu Cercel şi nu poate suporta gîndul că duşmanul lui face rating. Ca să facă şi el rating, Alexandru Rafila plusează în materie de apocalipsă.

Documentul cu care polemizează Grupul, fără s-o recunoască, în cel mai pur stil securistic, pare redactat de un ins ros de un cancer al creierului.
Cităm din el abundent, pentru că Istoria României nu se va mai întîlni cu o asemenea creaţie a minţii presupus omeneşti:

„Persoanele peste 65 de ani: Izolare la domiciliu pentru următoarele 12 săptămâni – indiferent cum se cheamă domiciliu (casă proprie, relocare într-o casă liberă sau relocare instituţionalizată)”

„Grupa de vârstă 40-65 de ani: Primesc automat o adeverinţă de lucru cu programul de lucru inscripţionat”

„Pentru cei de peste 65 de ani – ţinuţi SINGURI/CU PERSOANE DE ACEEAŞI VÂRSTĂ, IZOLATE LA FEL în aceeaşi casă – indiferent cum se cheamă conceptul ”casă” – propria locuinţă, locuinţă de vară, apartament închiriat etc., respectiv dacă nu au unde – instituţionalizaţi prin rechiziţionare de hoteluri, etc.”

 „Pentru cei din grupa de vârstă 40-65 de ani: Izolare totală acolo unde este posibil.”

 „Între timp: nu se mai circulă pe stradă necontrolat”

„Paşi de efectuat

  1. Constituirea GUVERNULUI Anti-Pandemie
  2. Guv anti-Pandemie va fi format din câte un membru cu funcţii de conducere – specialist – din fiecare minister actual
  3. Toate deciziile pe minister se iau si se execută în aceiaşi zi”

„Atribuţiile fiecărui minister: Preia comanda serviciilor cheie:

  • Energie electrică
  • Apă
  • Canal
  • Salubrizare
  • Aprovizionare cu alimente şi materiale de igienă personală
  • Etc – servicii esenţiale”

„Ce are tara de făcut?
Toţi cetăţenii fără locuri de muncă active trebuie să stea acasa 8-10 săptămâni.
Toţi ceilalţi cetăţeni – fac curat în case.
Guvernul va sigura tot – după principiul ”Fiecăruia după nevoi”.

„Marcket-urile vor pune la dispoziţie produsele alimentare de bază sub forma de pachete tip, pachete calculate de specialişti. Toate mărfurile din depozite – se rechiziţionează şi se transformă în pachete de suport.”

Minţile, ca şi subţiorile pot produce oriceAdrian Streinu Cercel poate ca persoană privată să scrie orice. Poate de exemplu să compună cîntecele deşucheate sau să propună o Românie guvernată de iepuri de casă. E treaba minţii sale mai mult sau mai puţin treze. Problema care se pune e însă următoarea:
Se spune că documentul stă de mai mult timp prin sertarele ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru. Ministrul Sănătăţii, Făt Frumosul Presei Miluite, a dezminţit luni, după apariţia documentului în spaţiu public, informaţia că el ar împărtăşi propunerile lui Adrian Streinu Cercel în privinţa carantinării celor de peste 65 de ani.

Pe 12 aprilie 2020, Nelu Tătaru declara, potrivit ziarului Libertatea care citează un anunţ făcut de ministru la Realitatea Tv:

„Întrebat dacă se ia în calcul măsura izolării persoanelor în vârstă tot anul, după declaraţiile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Nelu Tătaru a răspuns afirmativ. „Da, luăm în calcul şi această măsură la nivelul Comitetului ştiinţific, Institutului Naţional de Sănătate, grupului de lucru din cadrul Ministerului Sănătăţii, luăm inclusiv decizia cel puţin pentru început să ne gândim la 10-14 săptămîni în care să izolăm aceste persoane, avînd în vedere şi evoluţia ulterioară, dar ne adaptăm la evoluţia pe care pandemia o va avea în România”, a precizat Nelu Tătaru.”

Se poate spune că documentul a apărut întîmplător?
Fireşte că nu.
E vorba despre un balon de încercare.

Despre jocurile pe care le face Adrian Streinu Cercel am scris chiar din momentul cînd el a fost folosit pentru a justifica ştiinţific minimalizarea pericolului Coronavirus de către Klaus Iohannis, interesat în ţinerea alegerilor anticipate. Scriam pe cristoiublog.ro din 28 februarie 2020:

„Ştiu că Adrian Streinu Cercel e o somitate în domeniu. Dar mai ştiu că el, asemenea altor somităţi din Medicină, a fost subiectul a multor investigaţii de presă care au creat imaginea unui personaj uşor de şantajat de Sistemul Cătuşelor din România. Cum să cred în aceste condiţii declaraţiile sale prin care minimalizează proporţiile bolii, ajungînd chiar – ca în cazul celui din Dolj – să prezinte pe cei atinşi de virus mult mai sănătoşi decît cei neatinşi. Cine ne garantează, cînd am văzut cum l-au înhăţat pe Beuran, că analizele, care se fac la Institutul condus de Adrian Streinu Cercel din vremuri imemoriale, sînt corecte? Ne-a dovedit pînă acum managerul Institutului că n-au cum să fie falsificate? Mai ales că graţie acestor analize România e pe cale să devină un tărîm de basm. În timp ce mii de români vin în ţară din Italia, iar italienii se plimbă pe la noi ca la ei acasă, am înregistrat un caz de coronavirus şi acela de ins care se simte mai bine ca înainte de a se îmbolnăvi.”

După apariţia documentului, Adrian Streinu Cercel şi l-a asumat, cînd ar fi trebuit să fie foc şi pară pentru ieşirea din seifuri a unui text de uz intern, menit să nu fie dat publicităţii.
De unde se vede limpede că Adrian Streinu Cercel a fost din nou pus la lucru:
Pentru testarea opiniei publice în legătură cu nişte măsuri cumplite pe care le va lua regimul Iohannis.
Pariaţi cu mine că multe dintre aberaţiile din document se vor regăsi în ordonanţele militare, ba chiar şi în hotărîri de Guvern din perioada următoare?”