IEŞI PE PLUS VIDEO. Cum (să) ajungem la siguranţă financiară şi cum economisim? Alexandru Chirilă, director general la Profit Point, despre fondul de urgenţă şi investiţii corecte

  • Cum putem economisi chiar dacă avem venituri mici?
  • Alexandru Chirilă, director general la Profit Point vorbeşte despre principalele mari greşeli pe care le putem face când lucrăm la bugetul personal.
  • Fondul de urgenţă: vital sau opţional?
2941 afişări
„Ieşi pe plus”, o nouă emisiune realizată de către Mediafax în parteneriat cu CEC Bank, l-a avut invitat pe Alexandru Chirilă, director general la Profit Point, o organizaţie care oferă cursuri de educaţie financiară.
 
Specialistul a discutat despre puterea şi alegerea de a economisi, despre trecerea de la vulnerabilitate la stabilitate financiară prin obiceiuri consecvente, oferind totodată sfaturi pentru atingerea unui grad de siguranţă când vine vorba despre a trăi într-o economie fluctuantă şi o perioadă plină de opţiuni cât mai diverse şi atractive privind cum să-ţi cheltuieşti sau să-ţi investeşti bine banii.
 
 

Care sunt cele mai mari greşeli pe care le facem atunci când începem un buget personal? 

 
În România, ca şi în alte ţări unde skill-urile de bază nu au prins loc în curricula şcolară, educaţia financiară este încă în stadiu incipient. Adulţii de astăzi trebuie să se informeze din surse corecte, etice şi complete despre cum să fie „buni” cu banii lor. 
 
Prima şi cea mai mare greşeala este că nu există o cultură de a folosi bugetul de venituri şi cheltuieli. Este una dintre cele mai des întâlnite probleme pe care încercăm să le rezolvăm” spune Alexandru Chirilă. 
 
O a doua problemă apare după ce ne „iniţiem” în administrarea bugetului şi anume faptul că nu suntem obişnuiţi să economisim, mai arată specialistul.  „În general, lipsa economisirii ne face să fim vulnerabili în situaţii neaşteptate, un şomaj, un faliment, un deces, situaţii excepţionale care necesită fonduri. Şi totodată lipsa economiilor ne face să fim într-un cerc vicios, şi anume acceptăm situaţii - ca angajat ma refer în prima fază - acceptăm situaţii în care nu suntem multumiţi de locul de muncă, de venituri, de şef, de echipă, şi din cauza acestui context, ajung să fiu nemulţumit şi să fiu într-un cerc vicios din care cu greu reuşesc să ies. Deci în prima fază, aş spune că cele mai mari probleme pe care le avem pleacă de aici, de la lipsa unui buget de venituri şi cheltuieli şi lipsa unei obişnuinţe în procesul de economisire”, explică expertul în Educaţie financiară.
 
 

Cât să economisim în funcţie de salariu? 

 

În prezent, statisticile arată că aproximativ 80% din populaţia globului se află în două categorii: haos financiar şi siguranţă financiară, punctează invitatul. Diferenţa o fac bugetul personal şi consecvenţa în ceea ce priveşte economisirea lunară.
 
Venituri mari, economisiri mari, venituri mici, economisiri mici. Important este să fie! Invitatul explică cum, la venituri foarte mici, rata de economisire va fi foarte mică, dar e bine să existe. Rata de economisire trebuie să fie direct proporţională cu creşterea veniturilor, mai arată Chirilă: „cu cât vom câştiga mai mult pe parcursul vieţii, cu atât ar trebui să economisim mai mult”. 
 
Directorul general la Profit Point arată totuşi, că şi persoanele cu venituri net de 2.000 sau 3.000 lei lunar pot pune ceva deoparte. Iar aici intervine obiceiul format din procesul de economisire, obicei care se formează în timp, cu ajutorul consecvenţei şi determinării. „Este clar că din moment ce tu nu ai economisit bani toată viaţa ta, îţi va fi foarte greu să faci o schimbare de azi pe mâine. Tocmai din acest motiv totul se întâmplî cu paşi mici şi începi să economiseşti 100 RON pe lună, 50 de RON pe lună. În primă fază nici nu contează atât de mult suma sau procentul ci contează foarte mult procesul în sine, dezvoltarea obiceiului”, explică specialistul.
 

Fondul de urgenţă: ce, cum, cât?

 
Fondul de urgenţă se realizează din economii, iar suma fondului de urgenţă trebuie să fie egală cu acoperirea cheltuielilor lunare pentru o perioadă de 3, 6, 12 luni de zile, arată specialistul.
 
Referitorul la cele două tipuri de cursuri pe care Profit Point le oferă, Chirilă arată că unele sunt de Educaţie Financiară, în care oamenii sunt învăţati despre nevoia de a-şi gestiona bine bugetul iar altele sunt mai avansate, unde cursanţii sunt învăţaţ cum să ducă economiile în zona de investiţie. 

În ce să investim la început? 

Invitatul explică faptul că există două zone investiţionale care te ajută să ai încă o sursă de venit: piaţa imobiliară şi piaţa financiară şi astfel, nu mai eşti nevoit să îţi vinzi timpul pentru bani. 
 
Alexandru Chirilă aminteşte şi că vânzarea timpului pentru bani este o resursă limitată pentru că nu permite să ai mai multe job-uri de 12, 8 sau 6 ore în acelaşi timp, plus că, este clar că nu o poţi face pe termen foarte lung. Dar ce poţi face? „Pe termen foarte lung pot munci 8 ore pe zi, pot investi constant nişte bani în nişte instrumente financiare care, pe termen mediu şi lung generează nişte randamente ce îmi asigură, de fapt, o a doua şi o a treia sursă de venit”. 
 
Totodată, expertul împărtăşeşte din propria experienţă şi arată că nu a început cu imobiliare, ca investitor, ci cu pieţe financiare.
 
Ulterior, pieţele imobiliare au devenit o sursă de venit. Dacă este să o luam strict din punct de vedere investiţional, piaţa imobiliară este o piaţă foarte bună dar care necesita resurse financiare foarte mari. Din punct de vedere investiţional, să cumperi un apartament cu un credit pe 30 de ani şi să plăteşti practic dublul sumei pe care ai contractat-o, în 30 de ani valoarea acelui apartament nu va fi suma pe care ai achitat-o pentru acel apartament. Aşa că din punct de vedere investiţional spun clar, piaţa imobiliară, mai ales când tu faci primii paşi în investiţii, nu reprezintă cea mai buna alternativă. Repet, este nevoie de resurse financiare mari iar din punct de vedere investiţional raportul „return of investment” este un raport nu tocmai îmbrăţişat de şcolile investiţionale. (...) Din punct de vedere investiţional, piaţa imobiliară este o piaţă lichidă dar nu atât de lichidă precum pieţele de acţiuni. Şi atunci, pentru cineva care a economisit cu greu, pentru cineva care îşi formează primii paşi în investiţii, este clar că pieţele financiare care îţi permit investiţi minime (...) sunt o zonă mult mai accesibilă decât piaţa imobiliară. In acelasi timp discutam si despre bule speculative care apar atat pe pietele imobiliare cat si pe pietele de capital.”
 
În plus, invitatul arată că, din acest punct de vedere, ambele pieţe sunt supuse unor riscuri de a genera scăderi. Pieţele de capital, continuă el, reprezintă un vehicul investiţional la început de drum mult mai accesibil românului de rând, comparativ cu piaţa imobiliară.
 

Ce trebuie să ştim despre pieţele bursiere? 

 
Alexandru Chirilă arată, punctat cum trebuie să acţionezi dacă eşti începător la bursă. „Eu personal, ca investitor, prefer să replic manual structura indicilor. Pentru cineva la început de drum, cel mai simplu este să studieze indicii şi să urmărească structura indicilor bursieri. Aceşti indici au fost concepuţi de către analişti dupa diverse formule de calcul”, spune invitatul, oferind şi exemple de indici. 
 
 
 

Independenţa financiară: de la deziderat, la realitate

 
Pe scurt, independenţa financiară s-ar traduce ca un nivel de trai care ne permite să nu fim dependenţi de principala sursă de venit, cum ar fi salariul. „Asta nu înseamnă că tu nu mai eşti angajat, nu înseamnă că tu nu mai eşti antreprenor. Eşti în continuare, doar că prin investiţiile făcute cu banii pe care tu i-ai economisit, poţi genera noi surse de venit”, explică invitatul.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici