Alina Gorghiu: Am susținut mereu că extrădarea rapidă și respectarea mandatelor europene sunt vitale

Fosta ministră a Justiției a explicat ce înseamnă noua decizie pentru sistemul judiciar, dar și pentru români. „Fugarii nu mai pot profita de interpretări diferite ale legislației. Statele membre sunt obligate să respecte mandatele europene de arestare. România își păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac”, a mai menționat Gorghiu.

Fosta ministră a explicat că decizia Curții apare în urma cazului unui român condamnat definitiv la București, dar reținut în Italia, unde autoritățile au refuzat predarea și au transformat pedeapsa în arest la domiciliu.

„România a contestat, iar Curtea Europeană i-a dat dreptate. Ca ministru al Justiției, am susținut mereu că extrădarea rapidă și respectarea mandatelor europene sunt vitale. Această hotărâre confirmă un adevăr simplu: justiția nu are granițe și nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege”, a conchis Gorghiu.

Joi, Curtea Europeană de Justiție a hotărât că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat.

„Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. În acest domeniu, principiile încrederii și recunoașterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală și consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare. Neexecutarea unui asemenea mandat nu poate, așadar, să aibă loc decât în mod excepțional. În această hotărâre, Curtea de Justiție explică motivele pentru care neexecutarea unui mandat european de arestare, în scopul executării pedepsei în statul în care persoana vizată de acesta își are reședința, nu este valabilă decât dacă autoritatea judiciară de executare respectă condițiile și procedura legate de recunoașterea hotărârii de condamnare și de preluarea executării pedepsei menționate, prevăzute de o altă reglementare a Uniunii”, potrivit comunicatului transmis joi de Curtea Europeană de Justiție.