Dosare penale fabricate. Mărturii șocante despre cum un procuror ar fi inventat probe și intimidat martori: „Oricând se poate schimba calitatea”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Procurorul Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a fost trimis în judecată pentru cercetare abuzivă, într-un dosar instrumentat de Parchetul General. Rechizitoriul, consultat de Mediafax, descrie modul în care magistratul ar fi modificat sau fabricat declarații pentru a susține acuzațiile formulate împotriva lui Adrian Silviu Sima, șef al Serviciului Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere din cadrul Gărzii de Coastă.

Anchetatorii susțin că procurorul a introdus în declarațiile unor martori informații nereale, a exercitat presiuni asupra persoanelor audiate și a prezentat drept probe declarații care nu fuseseră obținute în condițiile legale. În analiza faptelor, procurorii Parchetului General apreciază că scopul urmărit ar fi putut fi chiar îndepărtarea lui Sima din funcția de conducere pe care o ocupa.

STENOGRAME din dosarul procurorilor din Constanța, acuzați de corupție. Cum ar fi primit Gigi Ștefan bani și cadouri în propriul birou

Dosare fabricate și martori care nu ar fi fost niciodată audiați

Totul a început în noiembrie 2024, când o sesizare depusă de Sindicatul Național DECUS a dus la deschiderea unei anchete privind presupuse nereguli în cadrul Gărzii de Coastă.

În centrul dosarului se afla Adrian Silviu Sima, șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere. Acesta era suspectat că ar fi fost implicat în falsificarea unor documente și pontaje, inclusiv în legătură cu ore suplimentare acordate pentru o operațiune desfășurată în aprilie 2024.

Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și repartizat procurorului Teodor Niță.

În lunile care au urmat, magistratul a început să audieze angajați ai Gărzii de Coastă, în încercarea de a stabili dacă Sima își folosise funcția pentru a determina subordonați să modifice documente oficiale.

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, procurorul a decis punerea sub acuzare a lui Sima. Acesta a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, fiindu-i impuse restricții inclusiv în privința exercitării atribuțiilor de conducere.

Numai că, după aproape un an și jumătate, ancheta avea să capete o cu totul altă direcție: nu doar faptele de care fusese acuzat șeful Gărzii de Coastă erau puse sub semnul întrebării, ci și modul în care procurorul strânsese probele împotriva lui.

Primele suspiciuni: o audiere care se suprapunea cu alte două

Una dintre neregulile semnalate privea declarația comisarului-șef Sergiu Baciu, angajat al Gărzii de Coastă.

Potrivit actelor oficiale, Baciu fusese audiat de procurorul Teodor Niță în 8 ianuarie 2025, între orele 10:00 și 12:40. Problema era că, în aceeași zi, în documentele parchetului figurau alte două audieri efectuate de același procuror: una între orele 09:25 și 11:19, iar cealaltă între 12:25 și 13:35. Cu alte cuvinte, intervalele se suprapuneau.

Mai mult, Baciu nu figura în registrul de intrări și ieșiri al parchetului pentru ziua respectivă.

Când a fost audiat de Parchetul General, în august 2026, Baciu a oferit o explicație despre cum fusese întocmită, în realitate, declarația sa.

Acesta a povestit că se prezentase la parchet, dar procurorul Niță îi spusese că nu avea timp să îl audieze.

În locul unei audieri obișnuite, i-ar fi înmânat o foaie A4 cu întrebări, cerându-i să formuleze răspunsurile.

Baciu s-a întors acasă, a deschis laptopul personal și a redactat un document Word. Apoi a salvat răspunsurile pe un stick USB.

Ulterior, procurorul l-a chemat din nou la parchet. După ce a verificat documentul, Niță i-ar fi spus că răspunsurile „sunt în regulă” și l-ar fi trimis într-un birou alăturat, unde Baciu și-a redactat singur declarația, a tipărit-o și a semnat-o.

Procurorul i-ar fi cerut apoi să elimine întrebările și să păstreze numai răspunsurile.

Un alt martor: „Procurorul nu a fost prezent”

Cazul lui Baciu nu era singular, potrivit anchetatorilor. Comisarul Alexandru Târnă, tot din cadrul Gărzii de Coastă, figura într-o declarație oficială ca fiind audiat la 10 ianuarie 2025.

Întrebat ulterior cum se desfășurase audierea, acesta a povestit că procurorul îi ceruse grefierei să redacteze declarația pe baza unor întrebări prestabilite, salvate în calculator, după care părăsise biroul.

Târnă a susținut că procurorul nu a participat efectiv la audierea sa.

„Sima Adrian conduce serviciul foarte dur și mi-e teamă de răzbunare”. Martora spune că nu a declarat niciodată asta

Pe măsură ce ancheta Parchetului General a avansat, au început să apară și alte mărturii.

Adelina Maria Bolohan, ofițer al Gărzii de Coastă, fusese audiată de Teodor Niță în ianuarie 2025.

În declarația ei apărea următorul pasaj:

„Sima Adrian conduce serviciul foarte dur și mi-e teamă de răzbunare dacă nu fac ce zice el.”

Afirmația era importantă pentru dosar deoarece sugera că șeful Gărzii de Coastă își intimida subordonații și îi determina să execute ordine fără să se opună.

Numai că, în iunie 2026, când procurorii Parchetului General i-au prezentat declarația, femeia a spus că nu rostise aceste cuvinte.

Potrivit mărturiei sale, fraza fusese concepută și consemnată de procurorul Niță.

Martora a mai explicat că în declarația inițială apăruseră afirmații care schimbau sensul celor relatate de ea.

De exemplu, deși spusese că Adrian Sima coordonase telefonic o acțiune a Gărzii de Coastă, documentul consemna că nu știa ca acesta să fi coordonat activitatea.

Bolohan a recunoscut că semnase declarațiile fără să le citească integral.

„Oricând se poate schimba calitatea”. Cum ar fi fost intimidați martorii

Marilena Cobzaru, angajată a Gărzii de Coastă, a relatat procurorilor de la Parchetul General că Teodor Niță a avertizat-o chiar înainte de audiere: „Aveți grijă ce declarați, doamna Cobzaru, oricând se poate schimba calitatea.”

Femeia a susținut că procurorul a avut o atitudine agresivă și că a introdus în declarația ei afirmații pe care nu le făcuse.

Unul dintre pasajele contestate era:

„Atât am declarat, îmi pare rău de situație, nu am vrut să falsific, cred că am fost practic nevoită și mi-a fost teamă să mă opun.”

Martora a afirmat că aceste cuvinte nu îi aparțineau, ci fuseseră dictate grefierei de către procuror.

Mai mult, aceasta a declarat că a solicitat eliminarea pasajului, dar Niță ar fi refuzat și nu i-ar fi permis să citească integral declarația.

„Eu mi-am dat demisia din cadrul Gărzii de Coastă”

Una dintre cele mai puternice mărturii aparține Anei-Maria Claudia Stoica, care a contestat numeroase paragrafe din declarațiile atribuite ei.

Femeia a susținut că procurorul a introdus în documente informații privind modificarea unor pontaje și presupusa implicare a lui Adrian Sima, deși ea nu relatase acele aspecte.

În declarația dată Parchetului General, aceasta a explicat și consecințele personale ale anchetei:

„Din cauza modului în care am fost tratată și au fost efectuate cercetările din dosarul instrumentat de procurorul Niță Teodor, eu mi-am dat demisia din cadrul Gărzii de Coastă, fiind foarte speriată în acea perioadă și rămânând cu o traumă.”

Femeia a mai susținut că procurorul o grăbea să semneze declarațiile și îi sugera răspunsurile pe care dorea să le obțină.

DNA a clasat o parte din acuzații. Dosarul a fost mutat de la Constanța la București

Evoluția ulterioară a dosarului a ridicat semne suplimentare de întrebare cu privire la modul în care fusese instrumentată ancheta.

La 11 februarie 2025, DNA Constanța a dispus anularea actelor de urmărire penală din cauza disjunsă care îi fusese trimisă, invocând necompetența organului care le întocmise.

Totodată, procurorii anticorupție au revocat măsura controlului judiciar în acea cauză și au dispus clasarea, pe motiv că fapta cercetată nu era prevăzută de legea penală.

La 7 martie 2025, procurorul general al României a decis trimiterea dosarului de la Parchetul Curții de Apel Constanța la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.

Motivul invocat a fost existența unor îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea procurorului care efectuase urmărirea penală la Constanța.

Ulterior, la 3 septembrie 2026, procurorii din București au clasat mai multe acuzații de fals intelectual formulate împotriva lui Adrian Sima.

În cazul a trei dintre fapte, soluția a fost justificată prin lipsa probelor că acesta săvârșise infracțiunile, iar în cazul unei alte fapte, prin absența vinovăției cerute de lege.

În motivarea clasării, anchetatorii au subliniat că prezumția de nevinovăție nu putea fi răsturnată prin probe certe și sigure.

Parchetul General: Declarațiile ar fi fost fabricate pentru a susține acuzația

În rechizitoriul din dosarul împotriva procurorului, Parchetul General susține că Teodor Niță a încălcat garanțiile procesuale și a construit artificial o parte a probatoriului împotriva lui Adrian Sima.

Anchetatorii descriu un mecanism prin care declarațiile martorilor erau orientate pentru a susține acuzația, inclusiv prin introducerea unor informații pe care persoanele audiate nu le comunicaseră.

Potrivit procurorilor, declarațiile celor doi ofițeri, Sergiu Baciu și Alexandru Târnă, au fost prezentate ca fiind obținute prin audieri oficiale, deși circumstanțele reale erau diferite.

În același timp, mai multe angajate ale Gărzii de Coastă au susținut că au fost intimidate și că declarațiile lor au fost modificate.

Parchetul General apreciază că asemenea practici au afectat legalitatea administrării probelor, posibilitatea aflării adevărului și dreptul persoanei cercetate la un proces echitabil.

Ce spune procurorul Teodor Niță despre acuzații

În declarațiile date în cursul urmăririi penale, Teodor Niță a respins acuzațiile.

Magistratul a susținut că și-a îndeplinit corect atribuțiile și că acuzația de cercetare abuzivă reprezintă o „răzbunare a comisarului șef Sima Adrian Silviu”.

Referitor la cele patru martore ale căror declarații ar fi fost modificate, procurorul a afirmat că le-a consemnat depozițiile corect și complet și că forma finală a documentelor a fost convenită cu persoanele audiate.

În cazul lui Sergiu Baciu și Alexandru Târnă, Niță a susținut că i-a audiat personal.

Referitor la Baciu, procurorul a explicat că acesta a venit cu note scrise, pe care le-a discutat împreună cu el înainte de redactarea declarației, iar martorul a confirmat conținutul documentului prin semnătură.

Doi procurori de la Constanța, trimiși în judecată într-un dosar de amploare

Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, ambii procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru mai multe infracțiuni.

În cazul lui Niță, acuzațiile includ cercetare abuzivă, șantaj, instigare la abuz în serviciu, represiune nedreaptă și uzurparea funcției.

Gigi Valentin Ștefan este acuzat, printre altele, de trafic de influență, anchetatorii susținând că ar fi primit bani și alte beneficii pentru a interveni la funcționari publici și persoane cu putere de decizie.

În același dosar au fost trimiși în judecată și oamenii de afaceri Dumitru Daniel Learciu și Mihale Cartali.

Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cei doi procurori se aflau în arest preventiv la momentul trimiterii în judecată.

Acuzațiile prezentate în rechizitoriu urmează să fie analizate de instanță. Toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.