Anul 2009 pe scenele muzicale din România: mai multe concerte, mai multe anulări

Chiar dacă anul care trece a adus mai multe probleme promotorilor în ceea ce priveşte atragerea de sponsori pentru organizarea concertelor, de cele mai multe ori, acestea au fost rezolvate, astfel că românii au avut parte de un an nu doar aglomerat, dar şi echilibrat ca diversitate.

A fost rock (Manowar, Nine Inch Nails), a fost jazz (Diana Krall, Jan Garbarek, Chick Corea), a fost electro (Kraftwerk, Orbital), au venit mari vedete ale muzicii (Madonna, Sting, Leonard Cohen, Santana), precum şi artiştii care în prezent ţin fruntea topurilor muzicale şi umplu playlist-urile radiourilor (The Killers, Franz Ferdinand, Patrice, Ayo, Editors, Placebo), alături de nume nou apărute (White Lies, The Ting Tings). Desigur, n-au lipsit de pe scenele din România nici "veteranii" (Sandra, CC Catch, Smokie, Demis Roussos), care au un publicul constant de nostalgici.

Anul 2009 a fost marcat, însă, şi de evenimente dezamăgitoare pentru fani.

Cu siguranţă cel mai neplăcut moment din an a fost, pentru iubitorii muzicii, "ţeapa AC/DC". Un concert al celebrei trupe anunţat că va avea loc la Bucureşti, pe 31 mai, a fost aproape de a deveni ţeapa secolului în show business-ul românesc, întrucât le-ar fi putut aduce trei milioane de euro organizatorilor PlayCool, o firmă înfiinţată cu doar o lună înainte de anunţarea spectacolului-fantomă. Orchestrarea acestei escrocherii, ce avea ca scop încasarea banilor pe biletele plătite de fanii români ai celebrei trupe, a zdruncinat piaţa organizării de concerte din România. Când publicul român abia începea să facă diferenţa între diverşii promotori care acţionează pe piaţa locală de entertainment, nefiind încă obişnuit să cumpere în avans bilete la concertele artiştilor preferaţi, acest eveniment nu a făcut decât să ştirbească, încă o dată, încrederea consumatorilor români de muzică.

O altă lovitură primită de fani, însă de o cu totul altă natură, a fost anularea concertului Depeche Mode, programat să se desfăşoare pe 16 mai, în Parcul Izvor din Capitală. Acesta a fost amânat pe ultima sută de metri, solistul trupei, Dave Gahan, suferind un atac de gastroenterită chiar înainte de a urca pe scenă la Atena. În urma analizelor medicale, lui Dave i s-a descoperit o tumoare canceroasă la nivelul vezicii urinare, care a fost extirpată chirurgical, doctorul recomandându-i o pauză de recuperare. Depeche Mode şi-a reluat apoi turneul ("Tour of the Universe"), însă concertul din România nu a mai putut fi reprogramat, spre dezamăgirea fanilor trupei.

O altă anulare care a marcat anul muzical 2009 a fost cea a concertului pe care Iggy Pop & The Stooges ar fi trebuit să-l susţină la Bucureşti, în cadrul festivalul B'estfest. Show-ul din România, dar şi altele cuprinse în acelaşi turneu au fost anulate în urma decesului chitaristului trupei The Stooges, Ron Asheton.

Aceasta nu a fost singura anulare din cadrul B'estfest. Formaţia americană Thievery Corporation, care trebuia să concerteze pe 1 iulie, în Ziua Zero a festivalului, şi-a anulat show-urile europene programate în iulie, din cadrul noului turneu european, inclusiv reprezentaţia de la Bucureşti. Totodată, trupa americană The Faint şi-a anulat turneul european programat în vara lui 2009, care includea şi un show în cadrul evenimentului din Bucureşti, invocând probleme personale.

De altfel, şi în timpul festivalului s-a înregistrat un incident - The Klaxons şi-a anulat în ultimul moment concertul din cauza unei defecţiuni la camionul cu echipamente tehnice al trupei. Membrii formaţiei şi-au exprimat regretul faţă de schimbarea de program şi pentru faptul că nu pot cânta live pentru fanii din România, pregătind însă un DJ Set şi o sesiune extinsă de autografe pentru admiratorii lor.

Anul 2009 a început, în ceea ce priveşte show-urile susţinute de trupele străine, cu un concert Havana Lounge, pe 7 februarie, susţinut în faţa unui public de circa 4.500 de persoane. Atunci Sala Palatului din Capitală a răsunat de muzică şi dans pe ritmuri de son, mambo, cha cha, salsa, rumba, timba, guajira, danzon, abakua şi bolero. Concertul a readus-o în faţa publicului român pe celebra Teresa Garcia Caturla, care a luat parte şi la spectacolul susţinut de Havana Lounge la Bucureşti în februarie 2008.

După ce a cucerit o lume întreagă cu turneul trupei Police reunite, Sting s-a întors la o pasiune mai veche. Aşa că, pe 10 februarie, la Sala Palatului din Bucureşti, el şi-a pus deoparte basul arhicunoscut, schimbându-l pe şase lăute meşteşugite de un român, fermecând astfel publicul cu muzica altui secol. El a introdus publicul în muzica de curte a epocii elisabetane, pe cât de plăcută şi de delicată, pe atât de plictisitoare pentru spectatorul neavizat. Însă nu a părut să fie cazul spectacolului de la Bucureşti, căci cei prezenţi au ascultat în tăcere, au aplaudat energic şi s-au lăsat purtaţi de ineditul experiment al lui Sting, şi anume cântecele compozitorului de secol XVII John Dowland.

Pe 18 februarie, cântăreaţa americană Vonda Shepard a concertat, la Sala Palatului din Bucureşti, în faţa unui public entuziast de aproximativ 3.500 de spectatori, care au dansat şi au cântat alături de ea celebrele sale piese din serialul TV "Ally McBeal".

În continuare, luna martie a adus un concert susţinut de Boban & Marko Markovic Orchestra, tot la Sala Palatului. După ce au câştigat toate premiile importante, au participat la coloana sonoră a unor filme precum "Underground" şi "Arizona Dream" şi au lansat 12 albume, Boban & Marko Markovic Orchestra au adus muzica sârbească şi pe scena de la Bucureşti.

Însă tatăl Boban şi fiul Marko nu au fost singura familie muzicală care a ajuns în martie la Bucureşti - pe 16 ale lunii, tatăl Max şi fiul Richard Cavalera au cântat împreună la Sala Polivalentă, cu trupele Soufly, respectiv Incite, în faţa unui public de 3.000 de fani entuziaşti.

Recitalul C.C. Catch din 11 aprilie a fost mai puţin exuberant, dar a ţinut publicul în priză cu hituri precum "Jump in My Car", "I Can Lose My Heart Tonight", "Soul Survivor", "Heaven and Hell" şi "Backseat of Your Cadillac".

Pe 30 aprilie, saxofonistul american Kenny G a susţinut un concert la Sala Palatului din Bucureşti, în faţa unui public de aproximativ 3.000 de persoane. Intrat în Cartea Recordurilor pentru cea mai lungă notă muzicală cântată la saxofon - 45 minute şi 12 secunde -, Kenny G nu s-a dezminţit nici la Bucureşti, unde, la finalul piesei "Silouethe", a "lungit" o notă mai bine de 2 minute, timp în care s-a plimbat printre scaune, a dat mâna cu cei din public, pentru ca, în cele din urmă, să-şi ocupe locul pe scenă, alături de cei cinci muzicieni care l-au acompaniat - doi chitarişti, doi percuţionişti şi un pianist.

Luna mai a rezervat iubitorilor de electro două concerte ale proiectului austriac Waldeck, cunoscut pentru piese precum "Memories", "Addicted", "Make My Day" şi "Get Up Carmen", care a cântat, pe 7 şi 8 mai, în clubul Fabrica din Bucureşti.

Pe 11 iunie, o poetă a cântecului, o preoteasă, dar şi o paria - cântăreaţa irlandeză Sinéad O'Connor - a concertat la Arenele Romane din Capitală, în faţa unui public de circa 1.500 de spectatori. Cu siguranţă schimbată faţă de imaginea pe care mulţi dintre fani o păstrează încă de pe vremea lansării hitului "Nothing Compares 2 U", cântăreaţa în vârstă de 42 de ani purta asupra sa amprenta timpului, dar şi aceeaşi tunsoare emblematică.

Ziua următoare, pe 12 iunie, formaţia Kraftwerk, pionieri ai muzicii electronice, a concertat la Sala Palatului din Bucureşti, unde le-a oferit celor circa 4.000 de spectatori un show inedit, amplificat de 50.000 de waţi şi care a beneficiat de o sonorizare de excepţie.

Pe 14 iunie, cu o voce guturală, delicios de indecisă între aspru şi catifelat, mademoiselle Patricia Kaas a cântat blues, tot la Sala Palatului, în faţa unui public de peste 4.000 de persoane. Ea a prezentat show-ul "Kabaret" cu o energie incredibilă.

Suzanne Vega a urmat apoi, pe aceeaşi scenă, pe 16 iunie. Pentru un public de peste 2.000 de persoane, ea a adus piese despre New York, dar şi hiturile "Luka" şi "Tom's Diner".

17 iunie a fost ziua în care la Bucureşti au revenit cei de la Gogol Bordello, într-un show la Amfiteatrul Herăstrău, punând în mişcare un public de circa 2.000 de oameni, care au cântat şi dansat alături de ei. Încă o dată, trupa americană Gogol Bordello a arătat românilor cum se cântă punk-ul balcanic - de la "Super Taranta!" la "Start Wearing Purple", publicul a vibrat alături de formaţie, aplaudând puternic şi cântând vers după vers.

Pe 21 iunie, "experimentul" Placebo a funcţionat din nou la Bucureşti, trupa rock revenind, de această dată în parcarea complexului Romexpo, într-un concert care a promovat noul album al formaţiei, "Battle for the Sun".

Pe 26 iunie, cântăreaţa galeză Duffy a concertat pe o plajă din Mamaia, în faţa unui public estimat de organizatori la 20.000 de persoane, prezentând un show în care i-a adus un omagiu şi regretatului Michael Jackson, decedat chiar în aceeaşi zi. De asemenea, ea a interpretat şi hituri precum "Warwick Avenue", "Serious", "Stepping Stone", "Hanging On Too Long", "Delayed Devotion" şi "Rain On Your Parade". În ceea ce priveşte hitul său cel mai cunoscut, "Mercy", acesta a fost primit cu un ropot de aplauze de public, care a fredonat alături de artistă refrenul molipsitor.

Pe 27 iunie, trupe de referinţă ale muzicii electronice - Basement Jaxx, Moderat şi Aeroplane - au concertat la Arenele Romane din Bucureşti, în faţa a circa 2.000 de spectatori. Duoul britanic Basement Jaxx - premiat cu Grammy pentru cel mai bun album de muzică dance/ electronică ("Kish Kash") - şi invitaţii lui au creat un show electrizant, atât prin ritm, cât şi prin prezenţa scenică, mobilizând la dans publicul.

Al treilea concert din România al lui Michael Bolton, care a avut loc pe 28 iunie, la Sala Palatului, a adus din nou în Capitală hiturile cântăreţului - "How Am I Suppose to Live Without You", "A Love So Beautiful", "How Can We Be Lovers", "When a Man Loves a Woman", "Said I Loved You... But I Lied" şi "Can I Touch You Thouch You There", dar şi melodii din repertoriul lui Frank Sinatra - prezentate unui public de aproximativ 4.000 de spectatori.

Pe 1 iulie, festivalul B'estfest a debutat cu Ziua Zero, cu peste 15.000 de spectatori, pe o ploaie torenţială, cu concerte susţinute de The Killers, White Lies şi Patrice. Aflat la a doua vizită în România, după ce anul trecut a concertat la Arenele Romane din Bucureşti, Patrice a adus la B'estfest ritmurile reggae, dar şi ploaia, care a pornit odată cu un alt fel de furtună - "Soulstorm", unul dintre hiturile cele mai cunoscute ale artistului.

Au urmat apoi pe scenă, pe o ploaie torenţială, cei de la White Lies, una dintre trupele-revelaţie ale anului trecut. În concertul de la B'estfest, formaţia a interpretat piese de pe albumul său de debut, "To Lose My Life...", lansat anul acesta, precum hitul "Death", "Nothing to Give" şi "Unfinished Business".

Publicul a cântat alături de cei de la The Killers refrene celebre, contagioase, ca cele ale pieselor "Somebody Told Me", "For Reasons Unknown", "The World We Live In", "Spaceman", "Smile Like You Mean It", "Read My Mind", "Mr. Brightside", "Jenny Was a Friend of Mine", "When We Were Young".

Pe 2 iulie - zi fără ploaie de această dată - după câteva ore eclectice, cu rock autohton - Grimus, Les Elephants Bizarres -, jazz-blues-reggae marca Ayo, pop german de la Polarkreis 18 şi rock cu vechime şi greutate al celor de la Motorhead, Ziua 1 a B'estfest s-a încheiat cu sound-ul electro al lui Moby, care a adunat 15.000 de oameni.

3 iulie a fost ziua în care trupa Klaxons a fost nevoită să-şi anuleze concertul, iar muzica "nefredonabilă" a celor de la Orbital i-a propulsat pe scoţienii de la Franz Ferdinand în punctul culminant al zilei. Trupa originară din Glasgow a avut parte la Bucureşti de un public de peste 8.000 de persoane, care i-au susţinut de la un capăt la celălalt al concertului de doar o oră pe muzicieni, cântând alături de aceştia hituri de pe toate cele trei albume ale lor, în ciuda faptului că acestea nu au fost lansate şi în România, din lipsă de distribuitor al casei lor de discuri, Domino Records.

Pe 4 iulie, celebrul chitarist Carlos Santana, alături de trupa sa, a strâns peste 20.000 de spectatori la concertul pe care l-a susţinut la B'estfest. Astfel, şi la concertul de la Bucureşti, artistul a prezentat un show care a atras un public eterogen, dar vizibil mai matur decât cel din restul zilelor de festival. Cunoscătorii au vibrat la piese precum "Samba Pa Ti", iar reacţia publicului a fost explozivă la hitul din anii '70 "Black Magic Woman", însă cei mai mulţi au dansat pe piese precum "Smooth/ Dame Tu Amor", "Maria Maria", "Corazón Espinado" sau "Oye Como Va".

Pe 5 iulie, formaţia americană Manowar a concertat la B'estfest Aftershock, ultima zi a festivalului, dedicată rockului, eveniment la care au participat circa 14.000 de oameni.

La mijlocul lunii următoare, peste 3.000 de persoane au fost prezente la Sala Polivalentă din Capitală pentru a-i asculta pe cei de la Faith No More. Deşi cea mai cunoscută piesă a lor este "Easy", cu o tonalitate lentă şi relaxantă, cei cinci au arătat, live, pe scenă, că sunt altceva decât "uşori" şi relaxaţi.

Ziua următoare, pe 16 august, trupa indie rock britanică Editors a concertat în faţa unui public de circa 1.000 de persoane. Odată urcaţi pe scenă, cei patru membri au prezentat piese precum "Bones", "When Anger Shows", "Camera", "Munich" şi "Smokers Outside The Hospital Doors", încheind concertul, după o oră, cu melodia "Papillon". O trupă cu totul aparte, un stil indie rock bazat pe chitare, abil şi capricios - aceştia sunt cei de la Editors.

26 august a fost ziua în care peste 60.000 de spectatori s-au strâns în parcul Izvor din Capitală pentru primul concert pe care Madonna l-a susţinut în România, ea punând în scenă un show fabulos de două ore, în care calităţile sale de entertainer au fost cu mult deasupra celor de interpretă. Spectacolul nu a fost lipsit, însă, de incidente - mii de fani au huiduit-o pe Madonna atunci când ea a apărat drepturile ţiganilor, vorbind despre discriminarea pe care aceştia o suferă în Europa de Est.

Muzica lunii septembrie la Bucureşti a însemnat, în primul rând, Festivalul "George Enescu", care s-a desfăşurat între 30 august şi până aproape de sfârşitul lunii următoare, pe 26. Însă, pe lângă prestigiosul eveniment, concertele din Capitală au adunat la început de toamnă numeroase trupe şi artişti faimoşi.

Anastacia a fost cea care a deschis toamna muzicală bucureşteană, cu un concert pe 1 septembrie, la Sala Polivalentă din Bucureşti. Ea a interpretat piese cunoscute, precum "I'm Outta Love", "Paid My Dues" şi "Sick and Tired".

Iar pe 4 septembrie, artistul canadian Leonard Cohen a revenit la Bucureşti, într-un show la Stadionul "Iolanda Balaş Soter". Astfel, el a înfiorat încă o dată publicul român cu vocea sa profundă şi cu hituri precum "Dance Me To The End Of Love", "Ain't No Cure For Love", "In My Secret Life", "Suzanne", "The Gypsy's Wife", "I'm Your Man" şi "Take This Waltz".

În aceeaşi zi, în parcul Izvor a debutat Tuborg Green Fest, desfăşurat între 4 şi 6 septembrie, cu trupe şi artişti precum Chicane, Guano Apes şi Ştefan Bănică.

Publicul de soul şi R&B nu a fost uitat, pe 8 septembrie concertând într-un club bucureştean Macy Gray, care se află astfel la a doua sa vizită în România, după concertul de la Coke Live, din 2007.

Octombrie a debutat în forţă pe scena muzicală, chiar prima zi a lunii urmând să propună publicului două nume interesante: la Sala Palatului a revenit Cesária Évora, iar în clubul Fratelli a concertat pentru prima dată în România IAMX, proiectul lui Chris Corner, fostul lider al trupei Sneaker Pimps.

Totodată, alte nume cu rezonanţă ale muzicii internaţionale au urcat în octombrie pe scenele din Capitală. Printre acestea s-a numărat cubanezul Eliades Ochoa, singurul vocalist care a mai rămas în viaţă din proiectul Buena Vista Social Club, formaţia Vaya Con Dios, celebră pentru hituri precum "Puerto Rico" şi "Don't Cry for Louie", dar şi Alphaville - cu toţii aflaţi la o revenire în România, după ce au mai concertat în ţara noastră şi în anii trecuţi.

O premieră a fost, însă, concertul pe care formaţia americană ZZ Top l-a susţinut la Sala Polivalentă, pe 20 octombrie. Legendarii muzicieni au pus în scenă un show în binecunoscutul lor stil texan, din care n-au lipsit pălăriile de cowboy, riff-urile de chitară şi hiturile care i-au consacrat.

Tot pentru prima dată în România a concertat şi Natalie Cole, pe 27 octombrie, fiica lui Nat King Cole reluându-şi turneul de promovare a albumului "Still Unforgettable".

Finalul de lună a fost rezervat muzicii jazz, în weekendul 23 - 25 octombrie, când la Sala Palatului s-a desfăşurat festivalul Bucharest Masters of Jazz, aflat la a doua ediţie. Evenimentul a cuprins concerte susţinute de nume importante ale genului - Richard Bona, Eliane Elias Quartet, Chick Corea, Stanley Clarke, Lenny White, Mike Stern Band feat R. Brecker, D. Weckl şi Branford Marsalis.

Odată cu vremea rece de afară, concertele din sălile bucureştene s-au orientat, în luna noiembrie, către ritmuri mai calde - jazz cu Diana Krall şi Jan Garbareck, legende ale genului, pentru a numi doar două dintre vârfurile perioadei.

Pentru început de noiembrie, Sala Palatului l-a găzduit, pe 4 ale lunii, pe artistul francez Yann Tiersen, cunoscut publicului pentru compoziţiile sale din filmele "Amelie/ Le Fabuleux Destin d'Amélie Poulain" şi "Good Bye, Lenin", aflat la a doua vizită în România.

În ziua următoare, tot la Sala Palatului, Jon Lord, cunoscut ca interpret de orgă Hammond, a prezentat publicului român integrala "Concert for Group and Orchestra", precum şi hitul "Child in Time".
În continuare, pe 6 noiembrie, ritmul s-a schimbat cu Sandra, din al cărei show nu au lipsit hituri ale anilor '80, precum "Maria Magdalena".

O altă revenire în România, în luna noiembrie, este cea a trupei Pink Martini, care s-a întors la Bucureşti după doi ani, prezentând de această dată un nou album, "Splendor in the Grass".

În decembrie, sălile de concerte din Capitală s-au confruntat cu o inflaţie de show-uri, departe de a avea efervescenţa lunilor de vară, ci mai degrabă încercând să scuture praful strâns peste an de unii dintre artişti.

Însă decembrie a adus şi un cor de gospel - Harlem Gospel Choir, precum şi o serie de concerte inedite, cum au fost "Swedish Nights", care i-au adus la Bucureşti pe Jay Jay Johanson (4 decembrie) şi Jose Gonzales (5 decembrie).

(Material realizat de Cristina Mazilu, cristina.mazilu@mediafax.ro)