Astronomii, surprinşi de datele despre Soare transmise de sonda Parker: „O lume uimitor de haotică”

De mărimea unui automobil mediu, echipată cu un scut termic foarte gros, sonda Parker a NASA, cel mai rapid obiect fabricat de om, are ca misiune traversarea atmosferei Soarelui şi descoperirea secretelor furtunilor solare. Parker a fost lansată pe 12 august 2018 şi va efectua 24 de treceri apropiate de Soare pe o perioadă de şapte ani.

Sonda a realizat primul zbor apropiat pe 6 noiembrie 2018, trecând la aproximativ 24 de kilometri de suprafaţă, adică de două ori mai aproape decât sonda precedentă Helios, lansată în anii '70. La viteză maximă, Parker atingea 375.000 de kilometri pe oră, de două ori viteza lui Helios.

„Am descoperit lucruri pe care nu ne aşteptam să le găsim", a declarat Matthieu Berthomier, de la laboratorul francez de fizică a plasmei, coautor al cercetărilor. Printre noile informaţii aflate se numără aceea că viteza vântului solar nu este regulată, putând să crească subit, câteodată la 100/150 de kilometri pe secundă, lucru calificat drept "bizar", potrivit sciencealert.com.

„Am aşteptat decenii şi decenii pentru a înţelege aceste mistere", a declarat fericită Nicola Fox, coordonatorul misiunilor solare de la NASA.

Primele informaţii transmise de sondă sunt prezentate în patru studii care au fost publicate miercuri în revista Nature.

Cercetătorii încearcă să afle un vechi mister, respectiv care este motivul pentru care coroana Soarelui este atât de fierbinte, această parte din atmosfera sa fiind de 200 de ori mai caldă decât suprafaţa propriu-zisă a stelei. Specialiştii spun că acest nivel de căldură nu poate fi generat de Soare, pentru că, potrivit legilor naturii, cu cât ne îndepărtăm de sursă, cu atât temperatura scade.

„Coroana are deci o modalitate de a se încălzi singură. Încercăm să determinăm procesul fizic ce permite acest lucru", a declarat Alexis Rouillard, coautor al cercetărilor.

O parte dintre datele primite au oferit însă informaţii despre vânturile solare, un flux de particule ionizate eliberate de astru care se formează în straturile înalte ale atmosferei sale.

Aceste vânturi se resimt pe Terra, unde furtunile solare pot perturba reţelele electrice sau provoca defectarea sateliţilor.

O mai bună înţelegere a acestor vânturi solare ar putea ajuta la conceperea unor metode de a preveni astfel de incidente.

Potrivit observaţiilor oferite de Parker, vânturile nu sunt continue, ci formate din mici explozii de materie haotică, similar furtunilor moderate, lucru considerat surprinzător de astronomi.

O altă descoperire uimitoare este legată de câmpul magnetic, care ar putea juca un rol în încălzirea coroanei solare. Acesta se inversează brusc la 180 de grade, pentru a reveni în aceeaşi poziţie câteva secunde sau ore mai târziu.

Semn al interesului crescut pentru această misiune, Parker este singurul vehicul spaţial al NASA care poartă numele unui om de ştiinţă în viaţă, astrofizicianul Eugene Parker, în vârstă de 91 de ani. Acesta a fost primul care a dezvoltat teoria vânturilor solare supersonice, în 1958.

Instrumentele de la bordul sondei trebuie să măsoare, printre altele, particulele de înaltă energie şi fluctuaţiile magnetice şi să facă fotografii ale coroanei solare.