Casa boierească a lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa atrage anual zeci de mii de turişti | FOTO

Casa boierească de la Ruginoasa a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, recunoscută ca „bijuteria Moldovei”, atrage peste 25.000 de turişti în fiecare an, care vin să afle povestea locuinţei de vară a familei Cuza, care a fost însufleţită de Doamna Elena, soţia domnitorului moldovean.

1520 afişări
Imaginea articolului Casa boierească a lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa atrage anual zeci de mii de turişti | FOTO

Casa boierească a lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa atrage anual zeci de mii de turişti

Casa boiereasca a lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, cunoscută ca „o bijuterie arhitecturală a Moldovei”, se afla la o distanţă de peste 60 de kilometri de Iaşi. Palatul a aparţinut familiei domneşti Sturdza, însă a fost cumpărat, în 1862, de Alexandru Ioan Cuza de la Banca Moldovei, pentru că proprietarul acesteia, vornicul Alexandru Sturdza, a ipotecat moşia şi palatul, şi n-a reuşit să întoarcă ratele la bancă.

Renovată la sfârşitul anului 2013, conacul păstrează cu exactitate atmosfera anilor de altădată.

„În 1969 - 1979, în timpul anilor `80, se efectueaza lucrările de restaurare şi conservare pentru că palatul a fost bombardat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944. Din 1982 a fost dat în circuitul muzeistic, amenajat ca <Muzeul Alexandru Ioan Cuza>. O nouă reamenajare muzeală a avut loc în anul 2008, începută în 2008 şi terminată în 2013”, a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, muzeograful Simona Ionescu.

Ultima renovare a palatului lui Cuza de la Ruginoasa a fost făcută pe baza unui deviz lăsat de Doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Acesta datează din 1863-1864, fiind scris în franceză şi folosit de specialişti pentru a recrea atmosfera vremurilor trecute, de la Ruginoasa.

Practic, 70 la sută din mobilierul aflat în prezent la Castelul lui Cuza de la Ruginoasa este sută la sută original.

Cea care a însufleţit Palatului de la Ruginoasa a fost Elena Cuza, care s-a aflat cel mai mult la casa de vară a familiei, alături de cei doi fii adoptivi ai domnitorului.

„Alexandru Ioan Cuza vine de puţine ori la Ruginoasa, nu pentru că nu i-ar fi plăcut tihna şi liniştea Ruginoasei, ci pentru că îl ţineau ocupat treburile ţării la Bucureşti. Şi-ar fi dorit în ultimii ani de viaţă să şi-i petreacă la Ruginoasa ca simplu cetăţean, dar s-a izbit de refuzul lui Carol I. Cel mai mult, Doamna Elena, ea a fost cea care a însufleţit Palatul şi a stat cel mai mult timp aici, împreună cu cei doi copii ai lui Alexandru Ioan Cuza, prinţii Dimitrie şi Alexandru. Ştim, din păcate, prinţul Dimitrie se împuşcă în acest palat, iar prinţul Alexandru moare şi el în luna de miere în Spania, relativ tânăr”, a mai spus muzeograful.

După moartea lui Alexandru Ioan Cuza, la 1873 la Heidelberg, în Germania, trupul domnitorului a fost adus şi înmormântat la Ruginoasa, însă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial osemintele lui sunt mutate mai întâi la Curtea de Argeş, apoi aduse la biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Elena Cuza a fost înmormântată în 1909 la Soleşti, judeţul Vaslui, în cavoul familiei sale, familia Rossetti-Solescu.

La Ruginoasa se mai află doar mormintele celor doi fii ai lui Alexandru Ioan Cuza, prinţul Dimitrie şi prinţul Alexandru.

În aceastã perioadă, la 160 de ani de momentul Unirii Principatelor, Palatul de la Ruginoasa găzduieşte expoziţia „Gânduri, sentimente şi trăiri în scrisori de alta data", unde vizitatorii pot ivedea epistole, scrisori, telegrame din vremea lui Cuza.

Anul trecut, Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost vizitat de peste 25.000 de turişti.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici