Cercetătorii au descoperit celule bacteriene atât de mari, încât sunt vizibile cu uşurinţă cu ochiul liber

  • Cercetătorii au descoperit celule bacteriene atât de mari încât sunt vizibile cu uşurinţă cu ochiul liber, punând la îndoială ideile despre cât de mari pot deveni microbii.
  • Într-o pădure de mangrove din Caraibe, oamenii de ştiinţă au descoperit o specie de bacterii care creşte până la dimensiunea şi forma unei gene umane.
1131 afișări
Imaginea articolului Cercetătorii au descoperit celule bacteriene atât de mari, încât sunt vizibile cu uşurinţă cu ochiul liber

Sursa foto: Twitter

Aceste celule sunt cele mai mari bacterii observate vreodată, de mii de ori mai mari decât bacteriile mai familiare, cum ar fi Escherichia coli. „Ar fi ca şi cum am întâlni un alt om de mărimea muntelui Everest", a declarat Jean-Marie Volland, microbiolog la Joint Genome Institute din Berkeley, California.
 
Dr. Volland şi colegii săi au publicat joi studiul lor asupra bacteriei, numită Thiomargarita magnifica, în revista Science.
 
Oamenii de ştiinţă au crezut cândva că bacteriile sunt prea simple pentru a produce celule mari. Dar Thiomargarita magnifica se dovedeşte a fi remarcabil de complexă. Având în vedere că cea mai mare parte a lumii bacteriene nu a fost încă explorată, este foarte posibil ca bacterii şi mai mari, şi mai complexe, să aştepte să fie descoperite, potrivit New York Times.
 
Simplitatea bacteriilor părea să explice de ce erau atât de mici: pur şi simplu nu aveau complexitatea esenţială pentru a deveni mari.
 
Cu toate acestea, această concluzie a fost făcută prea în grabă, potrivit lui Shailesh Date, fondatorul Laboratorului pentru Cercetarea în Sisteme Complexe din Menlo Park, California, şi coautor alături de Dr. Volland. Oamenii de ştiinţă au făcut generalizări radicale despre bacterii după ce au studiat doar o mică parte din lumea bacteriană.
 
Această dogmă a început să cedeze în anii 1990. Microbiologii au descoperit că unele bacterii au evoluat independent în compartimente proprii. De asemenea, au descoperit specii care erau vizibile cu ochiul liber. Epulopiscium fishelsoni, de exemplu, a ieşit la iveală în 1993. Trăind în interiorul unui peşte chirurg, bacteria creşte până la 600 de microni lungime - mai mare decât un bob de sare.

Thiomargarita magnifica - cea mai mare bacterie

Olivier Gros, biolog la Universitatea din Antile, a descoperit Thiomargarita magnifica în 2009, în timp ce cerceta pădurile de mangrove din Guadelupa, un grup de insule din Caraibe care fac parte din Franţa. Microbul arăta ca nişte bucăţi miniaturale de spaghete albe, formând un strat pe frunzele de copac mort care pluteau în apă.
 
La început, Dr. Gros nu a ştiut ce a găsit. El a crezut că spaghetele ar putea fi ciuperci, bureţi minusculi sau un alt eucariot. Dar când el şi colegii săi au extras ADN-ul din mostre în laborator, s-a dovedit că erau bacterii.
 
Dr. Gros şi-a unit forţele cu Dr. Volland şi cu alţi oameni de ştiinţă pentru a examina mai îndeaproape ciudatele organisme. Ei s-au întrebat dacă bacteriile erau celule microscopice lipite împreună în lanţuri.
 
S-a dovedit că nu era cazul. Când cercetătorii au privit în interiorul tăiţeilor bacterieni cu ajutorul microscoapelor electronice, şi-au dat seama că fiecare dintre ele era propria sa celulă gigantică. Celula medie măsura aproximativ 9.000 de microni lungime, iar cea mai mare avea 20.000 de microni - suficient de lungă pentru a acoperi diametrul unui bănuţ.
 
Studiile asupra Thiomargarita magnifica au avansat lent deoarece Dr. Vallant şi colegii săi nu au reuşit încă să descopere cum să crească bacteria în laboratorul lor. Deocamdată, Dr. Gros trebuie să adune o nouă rezervă de bacterii de fiecare dată când echipa doreşte să efectueze un nou experiment. El le poate găsi nu doar pe frunze, ci şi pe cochilii de stridii şi sticle de plastic aşezate pe sedimentele bogate în sulf din pădurea de mangrove. Dar bacteriile par să urmeze un ciclu de viaţă imprevizibil.

Ce au descoperit cercetătorii

În interiorul celulelor de Thiomargarita magnifica, cercetătorii au descoperit o structură bizară şi complicată. Membranele lor au mai multe tipuri diferite de compartimente încorporate în ele. Aceste compartimente nu seamănă cu cele din celulele noastre, dar ele ar putea permite Thiomargarita magnifica să crească până la dimensiuni uriaşe.
 
Unele dintre compartimente par a fi fabrici generatoare de combustibil, unde microbul poate exploata energia din nitraţi şi alte substanţe chimice pe care le consumă în mangrove.
 
Thiomargarita magnifica are, de asemenea, alte compartimente care seamănă remarcabil cu nucleele umane. Fiecare dintre aceste compartimente, pe care cercetătorii le numesc "pepine", după seminţele mici din fructe precum kiwi, conţine o buclă de ADN. În timp ce o celulă bacteriană tipică are doar o singură buclă de ADN, Thiomargarita magnifica are sute de mii de bucle de ADN, fiecare dintre ele fiind ascunsă în interiorul propriului pepin.
 
Şi mai remarcabil este faptul că fiecare pepinieră conţine fabrici pentru a construi proteine din ADN-ul său. "Au, în esenţă, mici celule în interiorul celulelor", a declarat Petra Levin, microbiolog la Universitatea Washington din St. Louis, care nu a fost implicată în studiu.
 
Rezerva uriaşă de ADN a Thiomargarita magnifica ar putea să-i permită să creeze proteinele suplimentare de care are nevoie pentru a deveni mare. Fiecare pepinieră poate produce un set special de proteine necesare în propria regiune a bacteriei.
 
Dr. Volland şi colegii săi speră că, după ce vor începe să crească bacteria, vor putea confirma aceste ipoteze. De asemenea, ei vor aborda şi alte mistere, cum ar fi modul în care bacteria reuşeşte să fie atât de rezistentă fără un schelet molecular.
 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici