Citirea gândurilor ar putea deveni posibilă

Un grup de cercetători americani au declarat, după ce s-au aventurat în explorarea modului de funcţionare a creierului, că sunt capabili să spună imaginile văzute de voluntari prin reperarea semnalelor emise de creier, potrivit unui studiu publicat miercuri de revista britanică Nature.

35 afișări
Imaginea articolului Citirea gândurilor ar putea deveni posibilă

Citirea gândurilor ar putea deveni posibilă

Cercetătorii au recurs la imageria prin rezonanţă magnetică funcţională (IRMf), tehnică utilizată pentru a explora şi înţelege funcţionarea creierului uman. IRMf -ul permite măsurarea variaţiilor fluxului sangvin şi poate observa, astfel, ce zone din creier intră în activitate în timpul unor anumite sarcini (calcul, reacţii senzoriale la atingere, zgomot, văz etc.).

În plus, echipa lui Jack Gallant de la Universitatea California, s-a interesat de cortexul vizual, partea din creier care reconstituie imaginile transmise de ochi. Doi voluntari, membri ai echipei, s-au supus experienţei care viza identificarea imaginilor văzute.

Astfel, voluntarilor le-au fost prezentate 1.750 de imagini (arbori, flori, clădiri etc.), iar datele privind activitatea lor cerebrală au fost înregistrate. Apoi, programul de decodificare a calculat, plecând de la un nou joc de 120 de imagini, ce profil de imagerii funcţionale (semnale) trebuia obţinut la nivelul cortexului vizual.

Cei doi voluntari au privit apoi aceste 120 de imagini sub controlul IRMf. Rămânea doar ca, dotat cu programul de calcul al cercetătorilor, calculatorul să deducă, în funcţie de activităţile cerebrale observate, care a fost imaginea privită, iar apoi să verifice calitatea acestei predicţii.

Rata de succes a fost de 92% cu un voluntar şi de 72% cu celălalt, ceea ce, în opinia cercetătorilor, depăşeşte cu mult posibilitatea să fie doar o întâmplare, care, spun ei, s-ar situa sub 1%.

Într-o a doua etapă, jocul de imagini noi a fost îmbogăţit de la 120 la 1.000. În acest caz, rata de succes a scăzut de la 92% la 82%.

"Cu un miliard de imagini, în cea mai mare parte indexate de Google pe Net, decodorul ar identifica o imagine în 20% din cazuri", a arătat Jack Gallant.

În schimb, conform cercetătorilor, tehnica ar putea servi la pronunţarea diagnosticului (în cazuri de atacuri cerebrale, demenţă) sau la evaluarea unor efecte terapeutice (medicament, terapie celulară) ori, într-un scenariu mai futurist, la construcţia unei interfeţe creier-maşină, care ar permite, de exemplu unui om paralizat, să comande un braţ artificial sau alt instrument.

"Tehnologia actuală pentru decodarea activităţii cerebrale este relativ primitivă", a constatat cercetătorul. Totuşi, el consideră "posibil" ca aceasta să pună "probleme serioase" etice şi de respect al vieţii private în 30-50 de ani".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici