Colindul dubaşilor din Ţara Făgetului, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat - GALERIE FOTO, VIDEO

Un obicei de Crăciun vechi de sute de ani se păstrează în Banat - colindul dubaşilor. Tineri aleşi după anumite criterii, îmbrăcaţi în costume populare moştenite din tată în fiu, bat dubele (tobe) într-un ritm alert, mergând din casă în casă, dar şi la biserica din sat ori la mănăstire.

1014 afișări
Imaginea articolului Colindul dubaşilor din Ţara Făgetului, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat - GALERIE FOTO, VIDEO

Colindul dubaşilor din Ţara Făgetului, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat - GALERIE FOTO, VIDEO

Obiceiul are loc an de an în Ţara Făgetului, adică la marginea judeţului Timiş, în apropierea limitei cu Hunedoara, în Munţii Poiana Ruscă, în sate precum Brăneşti, Jupâneşti şi Româneşti.

Dubaşii sunt, de altfel, tinerii din aceste sate care moştenesc tradiţia din tată în fiu şi care o duc mai departe prin colinde cântate în ritmul dubelor (tobe) lovite cu putere.

Cei mai "bătrâni" dubaşi care activează în aceste trupe de colindători au cel mult 30 de ani, iar cei mai tineri sunt primiţi încă din adolescenţă, de la 15-16 ani.

"La noi, în trupa de dubaşi, cel mai bătrân are 26 de ani, iar cel mai tânăr are 16 ani. Unii facem treaba asta de zece ani, alţii de anul acesta. În general, suntem toţi tineri deoarece cei care depăşesc 30 de ani se însoară, se aşează la casele lor şi nu mai au timp să facă parte din trupa de dubaşi. Cei tineri care intră în trupă trebuie să îndeplinească anumite condiţii, printre care înălţimea, dar şi vocea, trebuie să ştie să cânte. Trebuie să îţi placă ce faci şi să vrei să faci", explică Andrei Medelean, liderul dubaşilor din satul Româneşti, care aparţine de comuna Tomeşti.

În trecut, tinerii care doreau să intre în formaţia de dubaşi erau supuşi unui test. Ei erau puşi să sacrifice un animal - un mânz, un viţel ori o capră, iar din pielea animalului să făurească o dubă. Acest obicei s-a pierdut, însă. Acum este suficient ca tânărul să îşi dorească să facă parte din formaţie şi să îndeplinească unele condiţii minime.

Cei mai bătrâni, foşti dubaşi, când primesc colindătorii de Crăciun, îi supun pe cei mai tineri unor teste pentru a se convinge că tradiţia este pe mâini bune.

Dubaşii poartă costume tradiţionale, vechi de sute de ani, moştenite din strămoşi. Costumele lor sunt cusute din pânză albă, iar în partea de jos a cămăşii este aplicată o broderie făcută de mâini pricepute. Peste cămaşă, băieţii poartă veste de culoare albă, împletite cu fir din lână de oaie. La mijloc ei poartă curele şi neapărat o batistă. Nu lipseşte nici tricolorul, pe care dubaşii îl poartă cu mândrie pe piept. Pe cap ei poartă căciuli de astrahan împodobite cu flori, cu pene de fazan şi bineînţeles cu tricolor. Ei înşişi sunt cei care împodobesc căciulile, pe care le poartă cu mândrie.

"Costumele pe care le purtăm sunt foarte vechi, sunt de la străbunicii noştrii. Se păstrează în familie din generaţie în generaţie şi se dau din tată în fiu", spune Andrei Medelean.

Cât despre dubele în care tinerii flăcăi bat cu putere, cu beţele, când colindă, acestea nu sunt moştenite, ci sunt înnoite aproape în fiecare an.

"Avem în sat oameni care fac dube, pentru că ele se rup destul de repede. Noi batem cu putere în ele şi nu rezistă aşa mult. Oricum, tradiţia făuririi de dube e şi ea foarte veche şi s-a moştenit", povesteşte Andrei Medelean.

Dubele sunt făcute din piele de capră, de viţel ori chiar din piele de câine. Pielea animalului se pune pentru câteva zile în var, apoi se întinde după anumite tehnici moştenite din strămoşi.

În fiecare an, dubaşii din Ţara Făgetului merg la colindat îmbrăcaţi tradiţional şi neapărat purtând dubele în care bat puternic cu beţele.

Sunt colindate în special casele unde sunt fete tinere, de măritat, atât din sat, cât şi din satele vecine. De asemenea, dubaşii merg să colinde la biserici sau la mănăstirile din zonă, aici fiind mai multe mănăstiri din lemn, unele dintre acestea parte din patrimoniul UNESCO sau din cel naţional.

"În Ajunul Crăciunului mergem la un sat de lângă noi să colindăm, iar dimineaţa, în ziua de Crăciun, mergem să colindăm la biserică şi prin sat. A doua zi, mergem şi la mănăstire să colindăm", spune Andrei Medelean, liderul formaţiei de dubaşi din Româneşti.

Vătaful este cel care conduce formaţia de dubaşi atunci când merg la colindat, iar în fiecare casă se cântă altă colindă, ţinându-se seama de meseria pe care o are capul familei respective. Lângă vătaf stă întotdeauna cel care este însărcinat să primească darurile de la gazde, daruri pe care mai apoi le împarte în mod egal colegilor săi din formaţia de dubaşi.

De asemenea, nu lipseşte "capra" care joacă în ritmul dubelor. "Capra" este împodobită cu ramuri verzi, dar şi cu o pătură ţesută cu migală la război.

Satul Româneşti aparţine de comuna Tomeşti şi se află la aproximativ o sută de kilometri de Timişoara. Se ajunge aici pe drumul naţional care leagă Timişoara de Deva, însă în dreptul localităţii Margina se merge la stânga spre Tomeşti.

În zonă se mai pot vizita mănăstirile de lemn care datează din secolele XVII-XVIII, dar şi Peştera Româneşti, unde în fiecare toamnă Filarmonica "Banatul" din Timişoara susţine un concert.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici