FĂRĂ PRECEDENT: Modificarea genetică a embrionilor umani, aprobată în Marea Britanie
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au primit aprobarea de a modifica genetic embrioni umani, procedura experimentală fiind autorizată de Autoritatea pentru Fertilizare Umană şi Embriologie (HFEA), instituţie ce reglementează etica şi procedura fertilizării umane, potrivit bbc.com.
FĂRĂ PRECEDENT: Modificarea genetică a embrionilor umani, aprobată în Marea Britanie
Este prima dată când o ţară analizează şi aprobă tehnici de modificare a ADN-ului embrionar uman.
Studiile se vor desfăşura la Institutul Francis Crick din Londra şi au ca scop înţelegerea temeinică a momentelor iniţiale ale dezvoltării vieţii umane. Experimentele se vor face în primele şapte zile de după fertilizare şi ar putea evidenţia cauzele avortului spontan.
Cercetătorii nu au primit permisiunea de a implanta embrionii modificaţi în corpul unei femei.
Editarea genetică reprezintă manipularea ADN-ului - component principal al aparatului genetic, esenţial pentru identitatea oricărui organism.
Citeşte şi: PREMIERĂ MEDICALĂ: Celule suşă umane, create prin clonare. Ce maladii ar putea trata acestea 
În 2015, cercetătorii chinezi au anunţat că au folosit tehnica editării genetice pe embrionii umani pentru a ajusta o genă care provoacă boli hematologice.
Domeniul manipulării genetice naşte controverse, una dintre criticile aduse experimentelor de acest gen fiind că alterarea ADN-ului uman este peste limita eticii umane şi ar putea duce la programarea genomului pentru aşa numiţii "designer babies" - copii care pot fi programaţi genetic.
"Vrem să înţelegem genele necesare pentru ca un embrion uman să se dezvolte într-un copil sănătos. Motivele sunt infertilitatea şi avorturile, care devin probleme din ce în ce mai prezente, dar nu sunt fenomene foarte bine studiate", a afirmat cercetătoarea dr. Kathy Niakan pentru a motiva lansarea tehnicii de editare genetică a embrionilor umani. Kathy Niakan studiază de peste zece ani dezvoltarea embrionară, iar principala ţintă a experimentelor ei este înţelegerea detaliată a primelor şapte zile ale creşterii. De-a lungul acestui interval de timp, ovulul fertilizat evoluează într-o structură de veziculă germinativă numită blastocist, formată din 200-300 de celule. Chiar şi în acestă etapă de blastocist, unele celule îndeplinesc un rol specific - unele cresc mai departe pentru a se implanta în placentă, unele formează un sac membranos ataşat de embrion, iar altele se grupează formând corpul fătului. În această perioadă, segmente din ADN-ul uman înregistrează o activitate intensă. Este probabil ca aceste gene să ne ghideze dezvoltarea primară, dar este neclar cum eşuează acest proces în cazul unui avort.
Experimentele vor fi făcute prin utilizarea embrionilor de la donatori.
Citeşte şi: PREMIERĂ: Chinezii au modificat genetic embrioni umani. Ce probleme etice şi medicale ridică procedura
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
