Noi cercetări despre originea cometei care a dus la dispariţia dinozaurilor. Istoria se repetă? Calculele unor astronomi de la Harvard

  • Acum 66 de milioane de ani, un obiect ceresc uriaş a lovit în largul coastei Mexicului de azi, lăsând în urmă craterul Chicxulub.
  • „Iarna de impact” declanşată atunci a şters de pe faţa Pământului trei sferturi din formele de viaţă existente, inclusiv dinozaurii.
  • Amir Siraj şi Avi Loeb, astronomi la Harvard, au făcut cercetări despre originea cometei şi au dezvoltat un model statistic pentru a calcula probabilitatea ca isoria să se repete.
4456 afişări
Imaginea articolului Noi cercetări despre originea cometei care a dus la dispariţia dinozaurilor. Istoria se repetă? Calculele unor astronomi de la Harvard

FOTO: Profimedia

Cu 66 de milioane de ani în urmă, un obiect ceresc uriaş a lovit în largul coastei Mexicului de azi, scrie Voice of America. Astfel a fost declanşată o „iarnă de impact” catastrofală, care a şters de pe faţa Pământului trei sferturi din formele de viaţă existente, inclusiv dinozaurii.
 
De atunci natura şi-a păstrat cu grijă misterele trecutului, pe care ştiinţa a încercat să le demonteze şi analizeze sub lupă unul câte unul, cu mai mult sau mai puţin succes. Iată că doi astronomi de la Harvard spun că au rezolvat o mică parte din ele, vorbind despre originea „impactului Chicxulub”.
 
Potrivit datelor analizate de către aceştia, cometa care a lovit Terra cu un asemenea efect destructiv s-a format la marginea Sistemului Solar, din materie îngheţată. Şi dacă erau căutaţi „vinovaţi” pentru dispariţia dinozaurilor, arătat cu degetul ar putea fi chiar Jupiter, despre care cercetătorii spun că a provocat prăbuşirea cometei spre planeta noastră. 
 
Lucrarea, publicată săptămâna aceasta în revista Scientific Reports, contrazice o teorie mai veche, potrivit căreia obiectul ceresc în cauză era un fragment de asteroid din centura principală a Sistemului nostru Solar.
 
„Jupiter este atât de important, fiind cea mai mare planetă din Sistemul Solar”, a declarat pentru AFP autorul principal Amir Siraj. Planeta Jupiter ajunge să acţioneze ca un fel de „maşină de pinball”, care „loveşte aceste comete de cursă lungă pe orbite care le aduc foarte aproape de Soare”.
 
Siraj explică faptul că forţa de evaporare a căldurii Soarelui asupra acestor comete nu este nimic în comparaţie cu forţele masive de tip maree, care duc la fragmentarea lor în bucăţi de dimensiuni pe potriva craterului Chicxulub sau mai mari.
 
Alături de co-autorul Avi Loeb, Siraj a dezvoltat un model statistic pe baza căruia calculează probabilitatea unui impact între o cometă de perioadă lungă şi planeta Pământ. Astfel de incidente au loc odată la 250, până la 750 de milioane de ani, consideră ei.
 
Aşa-numitele „comete de perioadă lungă” provin din norul Oort, considerat a fi un înveliş sferic uriaş care înconjoară Sistemul Solar ca o bulă formată din bucăţi îngheţate de mari dimensiuni.
 
Mai îngheţate decât asteroizii, cometele sunt cunoscute pentru urmele de gaz şi praf pe care le produc pe măsură ce se topesc.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici