O monedă de aur antică dovedeşte că un împărat roman, catalogat „fictiv”, a fost real

O monedă de aur antică dovedeşte că un împărat roman din secolul al III-lea, scos din istorie ca „personaj fictiv”, a existat cu adevărat, spun oamenii de ştiinţă citaţi de BBC. Muzeul Brukenthal din Sibiu deţine o monedă similară.

19210 afișări
Imaginea articolului O monedă de aur antică dovedeşte că un împărat roman, catalogat „fictiv”, a fost real

Sursa foto: Twitter

Moneda care poartă numele lui Sponsian şi are gravat portretul său a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman.

Considerată a fi un fals, aceasta fusese închisă într-un dulap de muzeu.

Acum, oamenii de ştiinţă spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că a fost în circulaţie acum 2.000 de ani.

Profesorul Paul Pearson de la University College London, care a condus cercetarea, s-a declarat la BBC News uimit de această descoperire.

"Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că a fost un fals şi a fost dat la o parte de către experţi. Dar noi credem că a fost real şi că a avut un rol în istorie", spune acesta.

Moneda care se află în centrul poveştii făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experţii au bănuit că ar fi putut fi produsă de falsificatorii de atunci, din cauza designului rudimentar.

„Lovitura finală” a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii de la Bibliothèque Nationale de France, amenţionat această problemă pentru marele său catalog de monede romane. El a spus că acestea nu erau doar falsuri "moderne", ci şi prost făcute şi "imaginate în mod ridicol". Alţi specialişti au fost de acord şi până în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele academice.

Dar profesorul Pearson a bănuit contrariul când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a distins zgârieturi pe suprafaţa acesteia, despre care a crezut că ar fi putut fi produse de faptul că moneda a fost în circulaţie.

El a contactat Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, unde moneda fusese ţinută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original, şi a întrebat dacă ar putea colabora cu cercetătorii de acolo.

Aceştia au examinat toate cele patru monede la un microscop puternic şi au confirmat în revista PLOS 1 că într-adevăr existau zgârieturi. O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, care este curatorul muzeului de monede şi a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.

Cercetătorii trebuie să răspundă acum la întrebarea: cine a fost Sponsian? Ei cred că a fost un comandant militar care a fost forţat să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincii din Imperiul Roman, numită Dacia.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un război civil, iar imperiul se fragmenta.

Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând militarii şi populaţia civilă din Dacia până când ordinea a fost restabilită, iar provincia evacuată între 271 şi 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.

Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.

Odată ce cercetătorii au stabilit că monedele erau autentice, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deţine, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet pe care scria "autentic".

Specialiştii de la muzeul Brukenthal clasificaseră moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toţi ceilalţi. Dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice.

Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă.

"Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră", a spus el.

Monedele sunt expuse la Muzeul Hunterian din Glasgow.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici