Operații de la 19 ani: Ce este „prejuvenation”, noua obsesie a generației crescute cu filtre și influenceri

Conform Societății Italiene de Medicină Estetică (SIME), aproape jumătate din aceste operații estetice efectuate în Italia în 2023 au fost realizate pe pacienți din segmentul de vârstă 19-34 de ani, marcând o creștere exponențială. Conform cotidianului La Stampa, curentul poartă numele de „prejuvenation”. El descrie o schimbare de paradigmă: scopul nu mai este atenuarea ridurilor existente, ci modelarea unui chip tânăr. Totul pentru a corespunde idealurilor de perfecțiune digitală promovate de filtre și influenceri.

Deși pacientele de sex feminin domină statisticile, tinerii de sex masculin adoptă și ei tot mai des acest trend. Proceduri precum liftingul preventiv, conturarea discretă a buzelor sau injectările cu acid hialuronic în pomeți devin parte din rutina de îngrijire a multor tineri care abia au depășit vârsta de 23 de ani.

Normalizarea operațiilor și riscurile ascunse

Statisticile din Italia pentru 2023 indică peste 750.000 de proceduri cu operații estetice. Acestea vin cu o creștere semnificativă în rândul tinerilor sub 25 de ani. Experții subliniază că motivația nu este de natură medicală, ci este dictată de o presiune socială constantă, chiar dacă adesea subtilă.

Dr. Emanuele Bartoletti, președintele SIME, avertizează asupra pericolului ca tinerii să fie împinși de mediul online către tratamente inutile și, mai grav, să apeleze la personal necalificat. Se conturează astfel riscul unei dependențe de modificări estetice și al unor decizii pripite, care pot fi regretate mai târziu.

Rogobete: Mă îngrijorează numărul mare de explozii din ultima perioadă. Dacă acum e așa, ce va fi la iarnă

Ce urmează pentru Radioul și Televiziunea publică? / Parlamentul urmează să valideze noii directori generali ai celor două instituții

Impactul psihologic: operații prezentate ca un act firesc

Influența nu se limitează la platforme precum Instagram sau TikTok. Normalizarea acestor operații este accelerată și în mediul familial. Acolo, tot mai multe mame le prezintă ca pe un act firesc de „îngrijire personală”.

Consecințele la nivel psihologic sunt deja observate de specialiști:

• Dezvoltarea unei identități fragile;
• Incapacitatea de a accepta propria imagine, nefiltrată;
• Un sentiment constant de inadecvare și presiunea de a nu fi „suficient de bun”.

Într-o societate care tinde să vadă imperfecțiunea ca pe o slăbiciune, medicina estetică devine o soluție emoțională rapidă, în detrimentul statutului său de act medical responsabil.

O nouă paradigmă culturală: Perfecțiunea ca obligație

Pentru noua generație, retușurile faciale nu mai reprezintă o excentricitate. Este chiar o formă de aliniere la standardele vizuale fluctuante ale grupului. Medicul estetician este repoziționat, din specialist medical, în consultant de imagine personală, în timp ce aspectul natural își pierde treptat din valoare.

Acest curent reflectă presiunea imensă sub care se află o generație ce trăiește într-o lume digitală filtrată și vorbește despre o societate care transformă treptat perfecțiunea vizuală într-o cerință cotidiană.