Ziua Iei, marcată la Sibiu şi la Baia Mare: Horă de Sânziene, fete cochete, ii extravagante şi poveşti - FOTO

Sărbătoarea internaţională „Ziua iei” este marcată între 24-26 iunie la Sibiu prin mai multe evenimente, concerte şi ateliere la Muzeul Astra şi printr-o horă de Sânziene ce va cuprinde peste 2000 de oameni, dar şi la Baia Mare, în Parcul Regina Maria, de la ora 18:00, prin poveşti despre ie.

1171 afișări
Imaginea articolului Ziua Iei, marcată la Sibiu şi la Baia Mare: Horă de Sânziene, fete cochete, ii extravagante şi poveşti - FOTO

Ziua Iei, marcată la Sibiu şi la Baia Mare: Horă de Sânziene, fete cochete, ii extravagante şi poveşti (Imagine Cristina Nichitus / Mediafax Foto)

Iia, cămaşa românească, cu simbolurile ei, cu legendele şi poveştile ei şi cu profundele ei semnificaţii, este sărbătorită în întreaga lume pe 24 iunie, un eveniment iniţiat, în urmă cu trei ani, de comunitatea online «La Blouse Roumaine », condusă de Andreea Tănăsescu, propunere primită cu entuziasm în comunităţile româneşti la nivel internaţional şi în cele ale iubitorilor de tradiţii din ţară.

«De sărbătoare, de lucru sau de ceremonial, ia a însoţit femeia pe tot parcursul vieţii. Ca orice veşmânt tradiţional, ia constituie o secvenţă a memoriei colective iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul şi prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui loc. Modelele iilor româneşti sunt obiect de studiu antropologic, arhitectura lor, sursă de creativitate a designerilor. IA a spart acum un secol hotarul satului, a devenit veşmânt regal graţie reginelor României, apoi a ajuns să fie purtată de celebrităţi din toată lumea », spune Iulia Gorneanu, reprezentant al Galeriei Galateca din Bucureşti, care va veni, pe 25 iunie, la Sibiu, pentru a participa la manifestarile organizate, pentru a sărbători « Ziua Internaţională a Iei », de comunitatea « Ia Sibiu », în parteneriat cu mai multe instituţii culturale şi organizaţii, printre care Muzeul Astra şi comunitatea Biciclete Cochete.

Ziua Iei de la Sibiu va fi organizată, anul acesta, în parteneriat cu evenimentul similar de la Baia Mare.

Comunitatea "Ia Sibiu" a pregătit un program interesant şi complex pentru a sărbători Ziua Iei, care include o serie de evenimente, de la concerte şi adunări publice, la ateliere de consiliere privind conservarea iei şi posibilele intervenţii care se pot face în contemporaneitate asupra ei, până la un picnic la care este aşteptată o audienţă record, care va fi organizat la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului („Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA”), considerat cel mai frumos din Europa şi cu siguranţă, cu o suprafaţă totală de 96 de hectare, cel mai mare muzeu tematic de pe continent.

«Este cel de-al treilea an în care organizăm sărbătoarea minunatei cămăşi româneşti la Sibiu, un eveniment care a avut un uriaş succes la precedentele ediţii. Anul trecut, în ciuda vremii câinoase, cu ploaie torenţială, am avut o participare record de aproape 6000 de persoane numai la evenimentele organizate la Muzeul Astra. Şi anul acesta vom deschide sărbătoarea, vineri, de la ora 14.00, cu Hora de Sânziene, un eveniment care anul trecut a reunit peste 1600 de persoane », a spus Mirela Iancu, Director de Marketing Cultural, într-o conferinţă de presă organizată marţi la Muzeul Astra din Sibiu.

Fetele cochete îşi vor împodobi bicletele cu flori şi vor străbate pieţele din Sibiu, copiii vor purta ie în ultima zi de şcoală, toate femeile din zona Sibiului vor merge în port popular la birou, iar în muzee se vor organiza dezbateri şi conferinţe având ca generoasă temă portul tradiţional românesc şi traducerea sa în cod urban, contemporan.

Pe 24 iunie, iubitorii de tradiţii din Baia Mare se vor reuni în Parcul Regina Maria, începând de la ora 18.00, pentru a purta ia şi pentru a demonstra că acest veşmânt este viu, funcţional, contemporan. Se vor spune poveşti despre ie, astfel încât să fie dusă mai departe vestea că există o dimensiunea culturală a ei, că este icon-ul nostru identitar, un arhetip vestimentar al femeii acestor locuri, care ne conectează cu comunităţile tradiţionale din întreaga lume, dar, totodată, cu trecutul şi cu viitorul, prin limbajul universal al semnelor ei.

“Vor fi nenumăratre provocări online, printre care şi aceea de a ne schimba fotografia de profil pe reţelele de socializare, măcar pentru o zi, pentru a sărbători astfel Ziua Iei care, iată, a devenit cu adevărat o sărbătoare internaţională, recunoscută ca atare şi de alţii, de vreme ce primarul oraşului Washington, Muriel Bowser, a proclamat data de 24 iunie 2016 drept „Ziua Universală a iei“ în Washington, D.C, răspunzând astfel demersurilor Ambasadei României în SUA”, a spus Elena Lotrean, director al Companiei Future Capital din Sibiu, iniţiator şi coordonator al comunităţii “Ia Sibiu ». În proclamaţia semnată de primarul Muriel Bowser se arată că ziua de 24 iunie a fost recunoscută şi va fi celebrată în jurul lumii, fiind sărbătorită de comunitatea românească din Washington, D.C. De asemenea, este menţionat faptul că ia românească a devenit un simbol internaţional al culturii române şi o sursă de inspiraţie pentru mari creatori de modă la nivel mondial.

„Ne dorim să ne întoarcem către comunitate, să ne salvăm tradiţia şi să o ducem mai departe. Uneori potrivim ia cu haine moderne. Se poate face asta şi îi păstrăm şi valoarea. Trebuie, însă, să găsim ia care ni se potriveşte, iar când se întâmplă asta, este ca un RMN pentru suflet. Trăim în secolul XXI. Dacă vrem să-i aducem pe cei tineri mai aproape de tradiţie şi de adevăratele valori, atunci ar trebui să fim foarte atenţi la modul lor de viaţă şi la felul în care am putea să integrăm ia în contemporan. Să nu aştepăm să vină ei înspre noi, ci să mergem noi înspre ei”, a mai spus Elena Lotrean, unul dintre coordonatorii comunităţii Ia Sibiu, care are în patrimoiu peste 200 de piese valoroase din toată ţară, complet restaurate.

„Am început să căutăm meşteri peste tot în ţară, meşteri care să lucreze cu pânzele începutului de secol XX, cum ar fi borangicul sau marchizul, care era cel mai elegant material al acelei perioade. Din el se făceau rochiile de nuntă. Din păcate, nu se mai găseşte, în schimb borangicul, da. În Vâlcea există o familie care creşte viermi de mătase. Meşterii sunt oameni frumoşi, cu suflet şi i-am găsit în Daia, Breaza, Reghin, în zona Moldovei, Săpânţa, Târgovişte sau Cluj”, spune Andreea Ciortea, Director executiv şi unul dintre iniţiatorii proiectului Ia Sibiu, care anul acesta va organiza prima ediţie a sărbătorii în oraşul Baia Mare.

Fiecare dintre cămăşile româneşti autentice spune o poveste, delicată şi plină de forţă, de vreme ce semnele cusute pe aceste straie vin din străvechime, din era matriarhală, şi sunt aceleaşi care apar desenate pe vasele de Cucuteni, de pildă, motive incizate, de altfel, şi pe trupurile zeiţelor din perioada matriarhală. Sunt exact aceleaşi desene care erau tatuate şi pe trupul femeilor pe atunci, semne cu sensuri precise, care se făceau în locuri anume, în zonele de fertilitate.

Există tot felul de ii, începând cu cele de lucru, extrem de simple, cu foarte puţină ornamentică, până la ceva mai decoratele ii de sărbătoare şi extravagantele ii de mare sărbătoare, care sunt somptuoase, pline de ornamente şi simboluri.

Se vor spune încă şi mai multe poveşti la «Ziua Iei », un eveniment ajuns la cea de-a treia ediţie, care se apropie cu un noul val cultural de sufletul unui oraş care trece vara festivaluluilor, după minunatul Festival Internaţional de Teatru, recent încheiat, şi Festivalul Internaţional de Film, în derulare la Sibiu.

„Aş vrea să văd femei şi bărbaţi din Sibiu care se întorc la meşteşuguri, să-şi dorească să le înveţe. Probabil că deocamdată nu suntem uniţi. Facem lucrurile dispersat. Eu cred că am uitat că suntem prea săraci ca să ne îndreptăm spre lucruri ieftine şi de proastă calitate şi am uitat să ne bucurăm. La Sibiu şi Baia Mare am regăsit această bucurie. Vedeţi, este foarte multă bucurie în proiectele noastre”, spune Andreea Ciortea.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici